cenuşiu.
pe strada baroc, printr-un veac tomnatic
te umpli de suflet
iubire şi pace. o zi nesfârşită e-n toate
un fum, ceru-i căzut şi pământul aproape.
nimic nu ţâşneşte. spre templu
castani răbdători te acoperă mut. te-ntorci
te întoarce-n tăcere la sine, prin curţi
îndărătnicul lut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu