Cel mai ciudat loc de pelerinaj la mormântul unul sfânt musulman se află în Dobrogea de nord

Muntele hainelor rupte de la Babadag

Mormântul lui Koyun Baba

Dacă plecaţi din Tulcea, nu o să vă pară rău dacă deviaţi stânga pe Drumul Naţional 22, către Isaccea. Înaite de această localitate trebuie să vă interesaţi de drumul, care se face pe stânga, spre Niculiţel. Aici vizitaţi mormântul martirilor creştini din localitate, apoi mergeţi spre Mănăstirea Cocoş, aşezată la polele unui deal acoperit cu păduri de tei. Peisajul este excepţional. Apoi reveniţi la Niculiţel, de unde mergeţi pe drumul judeţean spre Mănăstirea Celic Dere, altă splendoare arhitecturală ortodoxă amplasată în pădurile care acoperă foştii munţi Hercinici, deveniţi dealuri, din nordul Dobrogei.

După câţiva kilometri, trecând de Frecăţei, ajungeţi pe Drumul European 87, care leagă Tulcea de Constanţa şi care trece prin trece prin Babadag. Aici aveţi ocazia să vedeţi, pe Muntele Tatălui, din dreapta localităţii, mormântul unui sfânt musulman, Koyun Baba, înconjurat de copaci plin cu haine rupte, ca nişte sorcove.

Lasă ofrandă fâşii de haine

la mormântul sfântului

De fiecare dată când sunt sărbători ale Coranului, musulmanii urcă târâş, pe coate şi genunchi, pe Muntele Tatălui (nu foaret înalt, dar foarte abrupt – n.r.) pentru a ajunge la mormântul sfântului musulman, unde se roaga şi rup bucăţi din hainele de pe ei pentru a le agăţa pe copacii din jur, ca pe o ofrandă adusă sfântului.
Obiceiul este unul asiatic şi se mai întâlneşte în România în localitatea covăsneană Bodoc, unde maghiarii din zonă leagă cârpe în copacii din jurul unui izvor tămăduitor considerat sacru. Trebuie spus că maghiarii sunt un neam turcic venit din Asia Centrală.

Enisala, cea mai estică cetate din România

Cetata Enisala, zisă şi Heraclia

Mai aveţi de văzut în zonă, înspre estul Babadagului, ruinele fortăreţei medievale Yeni-Sale (Enisala, Enişala, Heraclee sau Heraclia) care se află la 2 km est de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim şi Babadag.
Cetatea este situată într-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitică până în evul mediu.

Icoana de la mănăstirea Celic Dere se curăţă singură

Mănăstirea Celic Dere

Legenda spune că în anul 1816, a sosit la mănăstirea Celic Dere un ostaş austriac care avea asupra sa o icoană ciudată, cu chipul lui Isus având ochii închişi. Icoana era înnegrită de timp. A înmânat-o unui călugăr zicându-i: "Părinte ţineţi această icoană! Să aveţi mare evlavie căci prin ea se va săvârşi o mare minune. O vedeţi că este neagră, dar până la urmă se va lumina toată, se va curăţa şi ochii Mântuitorului, care-i vedeţi ca sunt închişi, se vor deschide”. Acum, după aproape două sute de ani, icoana s-a curăţat mai mult de jumătate, iar ochii Mântuitorului încep să se deschidă.

Icoana lui Iisus se curăţă singură

Mănăstire ridicată de cântatul unui cocoş

Mănăstirea Cocoş

Situată la 6 kilometri de Niculiţel, mănăstirea Cocoş se află la poalele unui deal acoperit de o pădure de tei. Legenda spune că la începutul secolului al XIX-lea trei călugări care erau în drum spre Muntele Athos au auzit din pădure un cântat de cocoş şi o bătaie de toacă. S-au hotărât să rămână aici şi să ridice o mănăstire.

Regele Dapix, zidit de viu la cheile Dobrogei

De pe European 87, drumul de la Tulcea la Constanţa, după localitatea Mihai Viteazul se face un drum la dreapta care duce la Cogealac. De aici încolo, Spre Râmnicu de Jos şi Târguşor, se deschid Cheile Dobrogei, cele mai spectaculoase formaţiuni calcaroase din zonă. Locul este plin de peşteri, printre care una are şi o legendă. Se spune că regele get Dapix s-a ascuns aici de urmăritorii romani, care neavând curaj să înainteze în peşteră, i-au zidit de vii pe geţi.

Cheile Dobrogei