Un obiect cosmic a lovit un oraş argentinian

 Un mort şi şase răniţi din cauza unei ”mingi albastre” căzute din cer


O explozie puternică a distrus, în noaptea de 25 septembrie, câteva case în localitatea Esteban Echeverria, o suburbie a capitalei Argentinei, Buenos Aires. O persoană a decedat şi alte şase au fost rănite. Cauza exploziei nu a fost elucidată de autorităţi, dar postul ”Radion 10 Perez” a difuzat declaraţiile unor martori care spun că explozia a fost cauzată de o minge albastră căzut din cer. Suflul misterioasei explozii a fost simţit şi în localităţile vecine, respectiv Ezeiza şi Temperley. Imagini găsiţi pe: http://noticias.terra.com.ar/vecino-capturo-con-celular-la-imagen-previa-a-la-explosion,89b8026c5b5a2310VgnVCM20000099f154d0RCRD.html

Un localnic a filmat obiectul căzut din cer cu telefonul mobil

Marţi, 27 septembrie 2011, cometa Elenin se poziţionează între Soare şi Terra. În aceeaşi zi preşedintele american se va afla într-un adăpost subteran

Barack Obama se ascunde în ”bunkerul Apocalipsei„ de sub aeroportul Denver

Nu se ştie de ce pe 27 septembrie 2011 în Statele Unite s-a statuat un nivel de alertă maximă şi ce caută în acea zi preşedintele Obama la Denver în buncărul de maximă siguranţă, dar totul nu poate fi doar o simplă coincidenţă.

Ce se va întâmpla pe 27 septembrie 2011? De ce se ascunde Obama în ”bunkerul Apocalipsei” de sub controversatul aeroport internaţional Denver? Adepţii teoriei conspiraţiei spun că între 26 şi 28 septembrie coada cometei Elenin se va afla între Soare şi Terra, lucru care va opri razele să mai ajungă la planeta noastră. Adică vom traversa trei zile de întuneric, cu efecte dezastruoase pentru viaţa de pe Pământ. (Despre ”bunkerul Apocalipsei” citiţi pe: http://proiectpresa.blogspot.com/2011/08/masajul-maya-pentru-2012-in-viziune.html)

Aşa arată sinistrele picturile murale ale Apocalipsei din aeroportul Denver

 

Un raport  pregătit de generalul Alexei Maslov, reprezentant militar la misiunea permanentă a Rusiei de la NATO, statuează faptul că el a fost informat de către americani de către planul lor de a menţine un nivel de alertă maximă (DEFCON 1 ) pe data de 27 septembrie 2011, iar în acea dată preşedintele american Obama se va afla într-unul din cele mai securizate buncăre din lume, situat sub aeroportul internaţional Denver.
În cadrul acordului SALT I privind controlul armelor nucleare (acord semnat între SUA şi Rusia), ambele părţi sunt obligate s-o anunţe pe cealaltă în cazul stărilor de alertă maximă, dar fără a preciza şi motivul. Generalul Maslov mai scrie în raportul său că îngrijorarea sa este amplificată şi de faptul că în luna august 2011 au avut loc două atacuri nucleare subterane în două sucursale CIA, din cadrul complexului de tuneluri militare ce leagă Washington-ul de Denver.

SUA se află în pragul pericolului unor atentate teroriste ca acum 10 ani şi asta în special ca urmare a faptului că în perioada următoare Naţiunile Unite, la New York, urmează să dea votul pentru declararea statului palestinian. De menţionat faptul că asupra Statelor Unite s-au făcut presiuni şi ameninţări atât din partea Israelului cât şi a Arabiei Saudite. Israelul, care se opune cu vehemenţă declararării independenţei Palestinei, deţine foarte multă influenţă în structurile guvernamentale din SUA. Pe de altă parte, foarte recent, fostul ambasador al Arabiei Saudite în SUA, prinţul Turki al-Faisal a spus că dacă SUA nu va vota pentru crearea statului palestinian, Arabia Saudită (un susţinător al Palestinei) nu va mai coopera cu Statele Unite cum a făcut-o în trecut şi că ar exista astfel şanse pentru declanşarea unui alt război în regiune. Nu se ştie de ce pe 27 septembrie 2011 s-a statuat un nivel de alertă maximă şi ce caută în acea zi preşedintele Obama la Denver în buncărul de maximă siguranţă, dar totul nu poate fi doar o simplă coincidenţă. Pe de altă parte, se ştie că încă din 2005, CIA şi-a transferat sediul său la Denver, în buncărul de sub aeroportul internaţional din Denver.
Şi iată încă o coincidenţă: pe 23 septembrie 2011 (deci cu 4 zile înainte) la Denver are loc un exerciţiu anti-terorism la care vor participa 81 de agenţii guvernamentale!

Despre acest exerciţiu puteţi citi pe: http://blogs.douglas.co.us/sheriff/2011/09/19/operation-mountain-guardian-emergency-exercise/. Despre Elenin citiţi pe: http://www.zeitgeist-romania.ro/stiri/81-elenin-sau-elenin
 

Sovieticii au doborât un OZN

Jurnalul Conspiraţiei: «În 1987, a avut loc, pe Terra, prima confruntare armată între oameni şi extratereştri»

 De zeci de ani, o întrebare frământă omenirea: există viață pe alte planete? Încercând să alfe răspunsul, pământenii au încercat să contacteze posibilele civilizații din Cosmos prin desene geometrice pe sol, focuri enorme sau defrișări în forme bine studiate în pădurile siberiene. S-a tot spus că mai-marii lumii ascund secretul existenţei acestor fiinţe. Iată o relatare care nu mai respectă reţeta încetăţenită, cum că numai americanii ar fi contactat civilizaţii extraterestre. Sovieticii au avut şi ei parte de asemenea întâlniri, ba chiar mai dure decât cei din Statele Unite.

KGB a filmat recuperarea OZN-ului doborât

Aparatul a fost tansportat în laboratoarele secrete ale sovieticilor

Un regimentul de rachete antiaeriene sovietice se afla într-o misiune de exerciţiu în Siberia, în 1987. Apariţia unui obiect zburător care nu avea ce să caute acolo, a alertat imediat conducerea regimentului. După somaţiile de rigoare, la care nu s-a primit nici un răspuns, sovieticii au deschis focul.

“În data de 13 octombrie 1987, o unitate militară a Uniunii Sovietice a tras într-un OZN, care s-a prăbuşit. O echipă de 25 de militari au fost trimişi în recunoaştere. Dintre ei au supravieţuit doar doi, care aveau să povestească ulterior cum s-a petrecut primul conflict între oameni şi extratereştri. Acei martori au spus că din navă ar fi ieşit cinci fiinţe umanoide, care s-au contopit într-o sferă luminoasă. La scurt timp, sfera, care scotea sunete ascuţite puternice, a explodat, iar cei cinci extratereştri au dispărut. În urma lor, 23 dintre militarii trimişi în recunoaştere au rămas «pietrificaţi»: corpurile lor, lipsite de viaţă, erau mult mai rigide decât cele ale morţilor obişnuiţi şi aveau consistenţa pietrei”, precizează generalul Emil Străinu, în revista Jurnalul Conspiraţiei.

Obiectul ar fi fost preluat de KGB

Potrivit publicaţiei, nava extraterestră şi cadavrele soldaţilor au fost transportate în laboratoarele KGB, serviciul secret sovietic. Specialiştii ruşi ar fi concluzionat că militarii au fost bombardaţi cu o sursă necunoscută de energie, care, practic, i-a pietrificat, prin transformarea apei din organism într-o substanţă cu structura moleculară necunoscută, nemaiîntâlnită pe Terra.

Povestea a fost făcută publică de un ofiţer rus

“În acea vreme, între Statele Unite şi Uniunea Sovietică exista un acord secret care prevedea sprijin şi informare reciprocă în cazul apariţiei pericolelor de origine cosmică sau pentru contracararea unui atac extraterestru. Acest incident, singurul caz de conflict deschis între oameni şi extratereştri, a fost ascuns însă de KGB. Abia în 1991, în urma dezmembrării URSS, documentele au ajuns la americani. Povestea a fost făcută publică de un fost ofiţer KGB, abia în anul 2001”, ne-a spus generalul Emil Străinu, doctor în ameninţări neconvenţionale.

Ţările socialiste intrau în alertă de invazie nepământeană la indicativul «Cosmos»

“Armatele tuturor ţărilor din fostul bloc socialist, semnatare ale Tratatului militar de la Varşovia, inclusiv România, aveau o înţelegere comună privind pregătirea unei riposte în caz de pericol de invazie extraterestră. Măsurile specifice de contracarare trebuiau luate imediat ce se primea indicativul «Cosmos»”, ne-a mai declarat generalul Emil Străinu.

Povestea a fost făcută publică de un fost ofiţer KGB

Mai avem petrol până în 2023

Rezervele de combustibili ale României sunt pe terminate

Conform ”Strategiei energetice a României”, document oficial al Guvernului postat pe Internet, ţara noastră are rezerve de gaze naturale până în anul 2022. Asta în măsura în care consumul intern va fi satisfăcut în proporţie de 60 la sută din producţie proprie şi 40 la sută din importuri. Nici cu petrolul nu stăm bine: în ritmul actual de extracţie, în anul 2023 nu vom mai avea deloc.

Acelaşi document spune că avem rezerve de huilă pentru 229 de ani de aici înainte, lignit pentru 47 de ani. Strategia spună că, pe plan mondial rezervele de petrol pot susţine consumul întregii lumi până în anul 2040, iar rezervele de gaze naturale ajung până în 2070. După care omenirea va trebui să apeleze la sursele de energie alternative. Cu toate acestea, ţările occidentale nu intră în panică.

Când Rusia a sistat livrarea de gaz metan către ţările Uniunii Europene pe conducta care trece prin nordul României, precum şi pe conducta care trece prin Dobrogea către Bulgaria, Grecia şi Turcia, ţările UE nu s-au agitat însă prea tare. De ce?

Occidentalii renunţă la gazul din Rusia

”Ţările din vestul continentului consumă puţin gaz rusesc, pentru că între timp au trecut pe alimentarea din zăcămintele Mării Nordului, cum e cazul Germaniei şi Angliei, sau din Alger şi Libia, cum este cazul Franţei, Italiei şi Spaniei. România are, încă, rezerve proprii. Ţările din jurul nostru s-au racordat şi ele la resursele din Marea Nordului, mai puţin Serbia, Bulgaria Grecia şi Turcia, pentru care a fost mai greu…”, ne-a spus Gheorghe Popescu, profesor la Facultatea de Geologie din Bucureşti.

Pe lângă această rezerve de petrol şi gaze, altele decât cele din Rusia, Occidentul a început să folosească şi energia alternativă. ”Belgia s-a profilat pe lemn, ca sursă energetică de bază, iar Germania pe cărbune, pe care îl are din abundenţă, de exemplu”, ne-a spus prof. Ioan Ştefănescu, directorul general al Institutului de criogenie şi separări izotopice din Râmnicu Vâlcea.

Potenţialul hidroelectric este folosit doar la jumătate

Revenind la România, resursele energetice regenerabile ale ţării noastre, de pildă, au mai multe capitole în documentul mai sus amintit. Prima se referă la energia hidroelectrică. Practic am putea putea avea de două ori mai multe hidrocentrale decât avem în acest moment, potenţialul râurile interioare oferind această posibilitate.

Delta Dunării şi Dobrogea ar putea fi alimentate cu energie electrică eoliană sau solară. Din punctul de vedere al centralelor acţionate de puterea vântului, situaţia este mai complicată aici, deoarece braţele ”morilor de vânt” s-ar intersecta cu drumul păsărilor migratoare, dinspre Deltă spre nordul Africii, iar ecologiştii cer protejarea păsărilor.

Câmpiile şi podişurile Moldovei se pretează pentru energie eoliană, energie obţinută din biomasă şi microhidrocentrale.

Localităţile montane pot fi alimentate cu energie provenită din biomasă şi microhidrocentrale.

Câmpia de Vest are o resursă serioasă energie termală care nu este încă valorificată.

Câmpia de Sud beneficiază de resurse energetice termale, solare şi biomasă.

România îşi va construi un ”Soare” propriu

În afară de resursele energetice regenerabile, România deţine rezerve mari de uraniu şi poate produce apă grea, adică elementele de bază ale centralelor nucleare de fisiune atomică. Cele două reactoare de la Centrala nucleară Cernavodă produc 18% din necesarul de curent electric al României. Dacă ar porni toate cele cinci reactore, numai de la Cernavodă s-ar asigura 80% din necesarul intern. Există şi un alt proiect de centrală atomică în Ardeal, cu aportul căreia România şi-ar satisface nevoiele de curent electric doar din surse atomice. România se pregăteşte însă şi pentru fuziunea nucleară.

”Există un proiect de centrală nucleară de fuziune atomică, care va fi gata în 2016, în Franţa. Spre deosebire de centralele nucleare de fisiune, cum e cea de la Cernavodă, cele de fuziune nu folosesc material radioactiv, ci tritiu şi deuteriu, izotopi ai hidrogenului, iar România este unul din producătorii importanţi ai acestor izotopi. Asta înseamnă că resursele pentru combustibilul din reactor sunt nelimitate, adică nu e ca în cazul zăcămintelor de uraniu, care se vor termina la un moment dat, iar centrala în sine nu produce deşeuri radioactive, adică este o energie curată. Ca să dau un exemplu, soarele este un uriaş reactor nuclear de fuziune. La acest proeict lucrează Franţa, Italia, Germania şi România – noi prin Institutul de criogenie şi separări izotopice din Râmnicu Vâlcea (ICSI). Până în 2050 întreaga Europă va trece pe producţie de enerie electrică prin centrale de fisiune. Astfel, în viitorul destul de apropiat centralele termice ale continentului nu vor mai avea nevoie de gaz metan, lemn, cărbune sau păcură, vor încălzi apa cu energie electrică. Până în 2050 vom avea şi noi o centrală de fuziune atomică cu o capacitate de 2.000 de MW, care va da posibilitatea trecerii CET-urilor de pe gaz metan, păcură sau cărbune, pe curent electric”, ne-a spus prof. Ioan Ştefănescu directorul general al ICSI.

Marea Neagră ar putea exploda

Un alt proiect este cel pilelor de combustie, adică al transformării hidrogenului în energie electrică. La Oltchim Râmnicu Vâlcea, unitate chimică care în procesul tehnologic degajă în atmosferă cantităţi mari de hidrogen, se va construi peste doi ani o centrală electrică care va capta acest gaz şi îl va transforma în electricitate cu ajutorul pilelor de combustie. Capacitatea acestei electrocentrale va fi de 2 MW, cât să alimenteze tot judeţul Vâlcea. La acest proiect România colaborează cu Germania şi Franţa.

Principiul pilelor de combustie este studiat şi în cel mai mare proiect energetic al României, legat de hidrogenul sulfurat din Marea Neagră.

La 200 de metri adâncime, în bazinul acestei mări, există pungi uriaşe de hidrogen sulfurat, un gaz toxic şi inflamabil produs de anumite bacterii. România, Ucraina, Turcia şi Armenia testează posibilitatea amplasării unor centrale electrice pe principiul pilelor de combustie care să transforme hidrogenul sulfurat din Marea Neagră în energie electrică. ”Peste doi ani vom afla dacă proiectul este fezabil. Dacă da, Marea Neagră va putea alimenta cu electricitate întreaga Europă, pe timp nelimitat”, ne-a explicat Ioan Ştefănescu.

Potopul biblic a avut loc la Pontul Euxin

Cu aproximativ zece mii de ani în urmă, Marea Neagra, sau Pontul Euxin, cum îi spuneau grecii antici, era un lac izolat de Mediterană de un dig natural în dreptul Bosforului, ale cărui ape erau cu 200 de metri mai jos decât oceanul planetar. În urma topirii gheţarilor,  nivelul oceanului a crescut, iar presiunea a rupt digul dintre cele două bazine marine. O pătura de apă sărată, groasă de 200 de metri din  Mediterana, a acoperit vechiul lac. A rezultat ceea ce vedem astazi: o mare care la adâncimi de peste 200 de metri nu are viaţă din cauza hidrogenului sulfurat, un gaz deosebit de toxic, produs de anumite bacterii din adâncuri, care se poate aprinde în contact cu aerul.

Teoria revărsarii bruşte a Mediteranei în Marea Neagră a fost lansată de doi cercetători americani oceanologi, William Ryan şi Walter Pitman. Cercetările lor au început în anii ‘60, dar puzzle-ul era prea complicat şi abia prin 1990 începuse să se dezlege cu adevărat. Echipa lor a cules mostre de sedimente de pe fundul Mării Negre, care încifraseră în ele o istorie plină de surprize. Zonele care au fost inundate au oferit sedimente care aparţineau evident unui ţinut uscat, inundat brusc de o apă sărată. S-au găsit apoi sedimente specifice apelor dulci, care au fost acoperite brusc de un strat de sedimente aduse de ape sărate, fără nici o tranziţie. Marea fusese înainte un lac de apă dulce şi era clar că acele ape veniseră dintr-o dată, nu se scurseseră treptat, milenii la rând. Populaţia care locuia acele ţinuturi inundate s-au retras, iar memoriam acelor evenimente s-a păstrat în Biblie prin Potopul lui Noe.

Sovieticii voiau să o folosească drept armă

”De mulţi ani se ştie că Marea Neagră este un pericol pentru toată Europa de Sud-Est, iar România, până în acest moment, nu a făcut nimic pentru a se proteja. Pe vremea războiului rece, Uniunea Sovietică avea în vedere producerea unei explozii catastrofale, prin aprinderea hidrogenului sulfurat din Marea Neagră, în cazul unei agresiuni NATO dinspre sud, respectiv Turcia.  Din perspectiva sovieticilor, aceasta ar fi fost soluţia finală de a opri trupele nord-atlantice la Marea Neagră, în caz că alte tipuri de arme ar fi dat greş”, este de părere generalul doctor Emil Străinu, fost consilier al Parlamentului pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi  asimetrice.

Statul de tip mafiot

 Primul pas făcut de un sistem parazitar

într-un stat de drept: distrugerea presei

Statul mafiot reprezintă o structură parazitară, infiltrată în cadrul unui stat de drept, pe care-l subminează până la anihilare.

Statul mafiot se hrăneşte din informaţiile şi energiile statului de drept, pe care le deturnează prin intermediul reprezentanţilor săi, infiltraţi în structurile de conducere şi decizie ale statului de drept.

Statul mafiot îşi bazează existenţa atât pe manipularea mediatică a populaţiei, cât şi pe teama infiltrată în rândul celor care i-au sesizat existenţa şi puterea de influenţă.

Statul mafiot impune o dublă conducere şi coordonare a statului de drept, respectiv:

– una oficială;

– alta subversivă.

Statul mafiot se organizează, treptat, la nivelul tuturor structurilor componente care alcătuiesc structura statului de drept.

Statul mafiot se manifestă prin:

– instaurarea şi proliferarea corupţiei;

– instalarea şi proliferarea traficului de influenţă până la nivelul la care ajunge să sufoce efectiv funcţionarea normală şi firească a statului de drept.

Statul mafiot se dezvoltă şi se extinde pe măsură ce reprezentanţii săi pătrund şi acced în conducerea:

– instituţiilor de conducere a statului de drept;

– instituţiilor publice ale statului de drept;

– partidelor politice;

– organizaţiilor civice;

– altor instituţii şi organizaţii în care se pot manifesta eficient în favoarea expansiunii şi întăririi statului mafiot.

Statul mafiot, la o anumită stare de dezvoltare şi expansiune, ajunge să colaboreze conspirat şi subversiv cu alte state mafiote sau organizaţii internaţionale subversive de tip mafiot sau masonic.

Statele mafiote ajung să se organizeze, la nivel internaţional, în reţele internaţionale mafiote, pentru a-şi proteja reciproc interesele, pe căi specifice, în cazul în care unul din statele mafiote asociate ajunge în pericol de a-i fi diminuată puterea sau chiar de a fi anihilat.

Statul mafiot nu poate fi combătut eficient şi nici anihilat, decât de statul naţional, în care întreaga naţiune este conştientizată asupra:

– rolului nefast şi subversiv al statului mafiot;

– rolului nefast şi subversiv al reţelelor internaţionale mafiote şi masonice;

– tendinţei de manipulare mediatică, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, practicate pentru a disimula scopurile nefaste şi subversive urmărite de statul mafiot, precum şi de reţelele internaţionale mafiote şi masonice;

– tendinţei de acaparare a patrimoniului public şi a proprietăţii de stat;

– importanţei eliminării reprezentanţilor reţelelor interne şi internaţionale mafiote şi masonice, din toate funcţiile publice, şi, mai ales, din cele de conducere şi decizie ale statului de drept;

– importanţei recuperării fondurilor şi bunurilor deturnate, precum şi a celor jefuite din patrimoniul public şi din proprietatea de stat;

– necesităţii scoaterii în afara legii a tuturor organizaţiilor şi asociaţiilor nelegal constituite sau a celor legal constituite, dar care maschează, printr-o aparenţă de circumstanţă, funcţionarea unor reţele mafiote sau masonice, interne sau internaţionale;

– necesităţii investigării corespunzătoare a activităţii tuturor organizaţiilor şi asociaţiilor în componenţa cărora şi, mai ales, la nivel de conducere, au fost identificaţi reprezentanţi sau factori de influenţă ai reţelelor mafiote sau masonice, interne sau internaţionale;

–       necesităţii înfiinţării unei puteri informative, de stat, precum şi a unei puteri garante, de stat, ale căror conducători să fie aleşi direct de către popor şi care să sigure: informarea corectă şi deplină a poporului precum şi funcţionarea corespunzătoare a puterilor de stat, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi a celorlalte legi ale statului de drept.

Putem spune că descrierea de mai sus se apropie de imaginea României actuale? Da! Cine ar trebui să se opună mafiei? În primul rând presa. Dar, din 2006 până acum, am asistat la dispariţia multor mărci din presa scrisă de tip quality (cele care publică investigaţii de presă) sau transformarea celor rămase  în hibrizi semi-bulevardieri, cel mai elocvent caz fiind Adevărul (de ce o fi murit Dumitru Tinu, fostul director al publicaţiei, în timp ce se deplasa într-o Volvo, cea mai sigură maşină din lume?). Aceste lucruri s-au întâmplat  în aplauzele sau, cel mult, lipsa de interes a clasei politice.

Televiziunile, la rândul lor,  s-au tabloidizat atât de mult  înspre prostul gust încât, parafrază la Dan Sociu, sunt zeci de posturi dar nu ai ce vedea. O fi întâmplător?

Al Capone, pe numele adevărat Alfonso Capone (n. 17 ianuarie 1899 – d. 25 ianuarie 1947) a fost unul din cei mai faimoşi gangsteri americani între anii 1920 - 1930

Surpriză pentru campania electorală

Mişcarea Legionară va participa

la alegerile din 2012

La 71 de ani de când Garda de Fier a ajuns la guvernarea României, pentru patru luni, Mişcarea Legionară se pregăteşte să participe la următoarele alegeri prin Partidul Pentru Patrie. Acesta vrea să impună Legea lustraţiei - adică să elimine foştii securişti din punctele cheie ale conducerii statului - şi să ia la puricat dosarele marilor privătizări de după 1990.

Una din surprizele alegerilor locale şi generale din 2012 vă fi prezenţa, să-i spunem exotică, pe liste a unui partid de sorginte legionară.

Partidul ”Pentru Patrie” a fost înscris legal în 1993 şi este urmaşul Partidului ”Totul Pentru Ţară”, al vechilor legionari. Nu a putut fi înscris sub titulatura veche pentru că judecătoria a refuzat această cerere a gardiştilor mai vârstnici sau mai tineri care compun acum acest partid. În 1937, ”Totul Pentru Ţară” a câştigat 15,5% din voturile exprimate, devenind a treia forţă politică în parlamentul de la acea vreme.

”Continuăm doctrina de partid de dreapta şi intenţionăm să activăm <Rezistenţa Naţională>, un comandament al tuturor forţelor politice care vor să salveze ţara”, a declarat dr. ing. Constantin Iulian, în vârstă de 82 de ani,  membru al Biroului Permanent al Senatului Partidului Pentru Patrie, fost deţinut politic, timp de 13 ani, pentru apartenenţă la Mişcarea Legionară.

”Prima bubă este justiţia”

”Prima bubă pe care trebuie să o vindecăm este justiţia, dreptatea. De aceea trebuie să impunem în Parlament adoptarea Legii lustraţiei, după care vom constitui un Tribunal Excepţional al Curţii cu Juraţi (la actul de justiţie participă atât magistraţi cât şi un număr de simpli cetăţeni, adică ”juraţi” – n.r.) care să judece marile privatizări de după 1990 şi modul în care au fost chletuiţi banii împrumutaţi de la diferite instituţii financiare”, a adăugat Constantin Iulian.

”Am participat şi la alegerile anterioare - doar pentru a acumula experienţă electorală - şi avem câţiva consilieri locali. Din această toamnă însă vom aborda foarte energic alegerile locale şi generale din 2012. Datele teoretice indică faptul că în acest moment electoratul preferă independenţii, în detrimentul candidaţilor cu susţinere politică, dar vom vedea dacă acest lucru este valabil şi cazul nostru”, a spus Coriolan Baciu, preşedintele partidului Pentru Patrie.

Legionarii au guvernat în perioada

septembrie 1940 – ianuarie 1941

Legionarismul s-a născut în iunie 1927, când Corneliu Zelea Codreanu a înfiinţat Legiune Arhanghelului Mihail, o organizaţie naţionalistă, considerată de extremă dreapta, care se declara antisovietică.

În 1930 şi-a luat numele de Garda de Fier, dar a fost dizolvată de guvernul lui I.G. Duca, în noiembrie 1933. După numai o lună, I.G. Duca a fost asasinat în gara Sinaia de un susţinător al Gărzii de Fier. Legionarii s-au reorganizat imediat în Partidul Totul Pentru Ţară, care a participat la alegerile din 1937 şi a deventi al treilea partid parlamentar, câştigând, în mod neaşteptat, 15,5 la sută din voturi. În 1938, Regele Carol al II-lea elimină legionarii din viaţa politică, lichidând fizic 13 dintre ei, inclusiv pe Zelea Codreanu.

În 1940, partidul Totul Pentru Ţară îşi schimbă numele în Mişcarea Legionară şi, în septembrie 1940, preia puterea în România, împreună cu mareşalul Ion Antonescu, instituind ”statul naţional legionar”, până în ianuarie 1941, când Antonescu începe prigoana împotriva lor.

După 1945, toţi legionari, prinşi pe teritoriul României, au fost arestaţi sau omorâţi. Începând cu anul 1990 au apărut mai multe organizaţii care se revendică drept urmaşi ai Mişcării Legionare. Printre ele şi Partidul Pentru Patrie, condus de foşti legionari sau simpatizanţi ai organizaţiei din perioada interbelică.

Mişcarea Legionară nu a fost acuzată la Nürnberg

Tribunalul de la Nürnberg, format din judecători ai ţărilor învingătoare în cel de-al doilea război mondial (americani, ruşi, englezi, francezi), încă din perioada de instrucţie a procesului, a eliminat orice acuză (crimă de război, genocid, antisemitism, xenofobie) dorite a fi puse în seama Mişcării Legionare.

Comisia de anchetă de la Nurnberg, după o prealabilă cercetare, nu putut stabili nici o vină pedepsibilă pentru Mişcarea Legionară pentru capetele de acuzare formulate în Statutul Tribunalului Militar. Mişcarea nu a fost găsită vinovată nici pentru colaboraţionism cu Reichul, ca urmare a fost scoasă de sub acuzare.

A mai fost scoasă de sub acuzare şi organizaţia bulgară "Strajnicii" creată după modelul Mişcării Legionare.

În schimb, au fost acuzate ca organizaţii criminale toate mişcările naţionaliste europene, dintre care amintim "Crucile cu săgeţi" (maghiară), mişcarea condusă de Leon Degrelle, "Rexiştii" (belgieni), "Ustaşa" (croată, condusă de Ante Pavelici), Hlinka-Garda (slovacă), mişcarea lui A.V. Quisling (viitoarea Norsk Front - norvegiană) ş.a.