"Sufletul este nemuritor"
"- Dreptatea este un
element care nu reglează faţa exterioară a omului, ci pe cea interioară, fiinţa
sa reală şi ceea ce îl priveşte cu adevărat.
- Oamenii nu primesc de bună
voie să fie lipsiţi de opinia adevărată. Când acest lucru se întâmplă, înseamnă
că au fost jefuiţi, vrăjiţi sau siliţi. Prin jefuiţi înţeleg că sunt convinşi
să-şi schimbe opinia ori o uită, deoarece în primul caz argumentaţia, iar în al
doilea caz timpul îi jefuiesc de opinii fără ştirea lor. Prin siliţi vreau să
spun că o boală ori o suferinţă îi face să-şi schimbe opinia. Când spun vrăjiţi
îi descriu pe cei care-şi schimbă opinia fie fermecaţi de plăcere, fie
îngroziţi de teamă sau altceva.
- Despre constituţii: Primele
sunt constituţiile cretană şi spartană (timarhia, meritocraţia iubitoare de
onoruri), lăudate de mulţi. Cel de-al doilea tip se numeşte oligarhie, care e
lăudată mai puţin, ca fiind o constituţie cu numeroase rele. După aceasta
urmează democraţie, opusă celei de dinaintea ei ; la sfârşit tirania cea
straşnică, departe de toate celelalte, cea mai cumplită boală de care poate
suferi o cetate.
- Democraţie ia naştere
atunci când săracii înving, ucid câţiva membrii ai taberei celeilalte şi pe
alţii îi alungă, după care împart egal cetăţenia şi puterea, iar dregătoriile
se împart prin tragere la sorţi. Cetatea este plină de libertate, inclusiv de
libertatea cuvântului şi oamenii pot să facă ce vor. Ce urmează: sfiala ovor
numi prostie, cumpătarea o vor numi laşitate, moderaţia şi cheltuiala măsurată
devin semne de grosolănie şi lipsă d egust. Apoi, violenţele devin bună
creştere, anarhia e libertate, desfrânarea – mărinimie, iar necuviinţa –
vitejie. Dascălul începe să se teamă de elev, elevii încep să-şi dispreţuiască
dascălii, cei vârstnici fac loc celor tineri şi se foiesc neîncetat purtându-se
ei înşişi ca nişte tineri de teamă să nu fie socotiţi neplăcuţi ori despotici.
Femeile devin egale cu bărbaţii, iar animalele domestice sunt libere şi în
largul lor, căţelele fiind deopotrivă cu stăpânele; acesta este începutul
tiraniei, căci tirania ia naştere din democraţie, aşa cum democraţie ia naştere
din oligarhie.
- Aceşti mercenari pe care
poporul îi numeşte sofişti, conformându-se în folosirea instinctului animal,
numind bun ceea ce îl bucură şi rău ceea ce îl deranjează, fără să-şi poată
legitima astfel aceste categorii numind bun şi drept ceea ce este necesar,
pentru că nu au văzut şi nu sunt capabili să demonstreze altora măsura în care
diferă, în realitate, firea celor necesare de cea a binelui.
- Dispreţul faţă de legi se
strecoară uşor, fără să-ţi dai seama, în moravuri şi în obişnuinţe; de acolo
iese mai puternic şi trece în relaţiile spciale, din acestea se îndreaptă către
legi şi constituţii cu multă insolenţă, până ce bulversează totul atât pentru
individ cât şi la nivelul statului.
- Majoritatea oamenilor
confundă Binele cu plăcerea, iar cei mai rafinaţi spun că este cunoaştere.
- Un copil crescut în
mijlocul bogaţilor, într-o familie nobilă şi numeroasă, printre nenumăraţi
lăudători, realizează, odată devenit bărbat, că nu este fiul celor care îşi
spun părinţii săi, fără a-şi putea găsi adevăraţii părinţi.
- Oriunde vezi cerşetori
într-o cetate, poţi fi sigur că nu departe stau ascunşi hoţii, jefuitorii,
blasfemiatorii şi artizanii fărădelegilor de tot felul. Motivul pentru care
apar astfel de făpturi constă în lipsa de educaţie, proasta înrâurile şi o
constituţie rea a cetăţii.
- Bogăţia şi sărăcia duc la
pierzanie, deoarece una dă naştere luxului, lenei şi doruinţei de nou, în timp
ce cealaltă aduce zgârcenia şi incapacitatea de a munci bine.
- Răul duce la lăcomie, iar
lăcomia la război.
- Răutatea nu poate ajunge
niciodată să cunoască virtutea ori să se cunoască pe sine, însă virtutea
educată prin fire va dobândi cu timpul atât cunoaşterea de sine cât şi
cunoaşterea răutăţii.
- Elanul dat de educaţie
determină tot ceea ce urmează.
- Nu ar avea rost să dăm
reguli unor oameni cinstiţi, ei vor găsi cu uşuirinţă reglementările care
trebuie stabilite.
- Cel care omoară un om din
greşeală comite o greşeală nai mică decât cel ce se face vinovat de înşelăciune
în privinţa legilor frumoase, bune şi drepte.
- Sufletele cele mai bine dotate,
atunci când primesc o educaţie proastă, devin deosebit de rele. Marile crime şi
răutatea pură nu vin dintr-o fire mediocră, ci dintr-una viguroasă de la
natură. Un suflet slab nu face lucruri măreţe, fie în bine, fie în rău.
- Să le dăm adolescenţilor şi
copiilor o educaţie şi o cultură potrivite. Apoi, când ajung la vârsta la care
sufletul este matur, să întărim exerciţiile care îi sunt proprii. Când forţele
lor scad şi a trecut vremea treburilor politice şi militare, lăsaţi liberi pe
câmpul sacru, să ducă pe pământ o viaţă fericită şi, după moarte, să încoroneze
de pe lunmea cealaltă viaţa pe care au dus-o aici, printr-un destin demn de ea.
- Organul sufletului trebuie
păstrat mai presus decât ochii, deoarece numai cu ajutorul său putem vedea
adevărul.
- Sufletul este nemuritor.
Răul este ceea ce distruge, iar binele este ceea ce păstrează. Mai există ceva,
care e neutru,nici bine, nici rău.
- Putem să ne salvăm dacă vom
trece în siguranţă Râul Uitării, fără să ne pătăm sufletul.
- Am coborât ieri din Pireu,
cu Glaucon, fiul lui Ariston, ca să aduc cuvenita cinstire zeiţei (Bendis,
zeiţa tracică preluată de atenieni) şi în acelaşi timp voiam să văd cum or să
rânduiască sărbătoarea, întrucât era pentru prima oară când o ţineau. Am găsit
că procesiunea alor noşti a fost frumoasă, dar a tracilor a apărut cam la fel
de strălucită. Ne-am făcut atunci rugăciunile, apoi am privit spectacolul şi în
cele din urmă am pornit-o spre cetate. (De unde poate fi trasă concluzia că pe
vremea când a scris Republica, grecii lui Platon trăiau în apropierea tracilor,
la Pireu, doar că grecii locuiau <în cetate>)".
