Suntem printre cele 16 ţări ale lumii care au ”oraş” în Cosmos

România a devenit coproprietar

al Staţiei Spaţiale Internaţionale

De marţi, 2 decembrie, România a intrat în clubul restrâns al ţărilor care au acces fără restricţii în laboratoarele Staţiei Spaţiale Interanţionale, find coproprietar al acestui prim „oraş cosmic” al omenirii.

În urma Consiliului Ministerial al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), desfăşurat la Luxemburg, pe 2 decembrie 2014, reprezentanţii a 20 de state membre ESA, printre care şi România, au luat decizii privind dezvoltarea noilor rachete europene Vega C şi Ariane 6 şi a participării Agenţiei Europene la dezvoltarea Staţiei Spaţiale Internaţionale.

Astfel, ţara noastră va participa la programul de dezvoltare al rachetei Ariane 6, alături de alte 11 state europene. În acest context, industria spatială românească are ocazia de a se înscrie în cursa contractelor de dezvoltare a acestui proiect, României fiindu-i recunoscute capacităţile industriale aerospaţiale şi experienţa în domeniul aeronauticii – ştim să producem şi să manevram aparate de zbor încă de la primele avioane apărute în lume.

Vom construi

sateliţi comerciali

În fine, cea de-a doua direcţe strategică vizata de Agenţia Spatială Română (ROSA) este implicarea în programul dedicat Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). După ce Statele Unite ale Americii au anunţat la Forumul Internaţional pentru Explorare Spaţiala, desfăţurat la Washington DC, în ianuarie 2014, la care a participat şi delegaţia României, că SUA vor continua să investească în ISS, ROSA a început demersurile de a se alătura statelor europene implicate în acest program, lucru pe care l-a reuşit pe 2 decembrie. Prin implicarea in programul Staţiei Spaţiale, România devine co-proprietar al acesteia, alături de alte 11 state europene participante la proiect şi de partenerii internaţionali SUA, Canada, Rusia şi Japonia.

Programului ISS vizează misiuni pe orbita terestră joasă, misiuni pe Luna şi pe Marte. România este interesată să lanseze sateliţi de mici dimensiuni în scopuri comerciale de pe ISS, un domeniu de nişă aflat pe agenda ROSA.

ISS se află la 346,9 km altitudine

ISS  este un complex amplasat la 346,9 kilometri altitudine care poate servi ca spațiu locuibil pentru un echipaj de cercetători, post de comandă pentru operații pe orbită în jurul Pământului și ca port de întâlnire și acostare pentru mici nave spațiale. Scopul pentru care este construită este studiul efectelor microgravitației și a menținerii vieții în spațiu și ca platformă de observație astronomică și a Pământului.

ISS este prevăzută să conțină 14 module presurizate cu un volum total de cca. 1000 m3. Modulele sunt laboratoare, compartimente de acostare, sasuri, compartimente pentru echipaj, spații de înmagazinare

A început războiul cărbunelui în Valea Jiului: - Ministrul Energiei a ameninţat, de la Bruxelles, adminsitratorii minelor - un lider de sindicat ne-a explicat mecanismul marfă-bani-marfă în economia ”subterană”

”Producem huilă, dar importăm

cărbune, contra comision!”

Petre Nica

Complexul Energetic Hunedoara (CEH), proprietar a patru mine în Valea Jiului, este în mare fierbere, deoarece perfectează contractele pentru importarea a 150.000 de tone de cărbune, contra sumei de 14 milioane de euro. Ministrul pentru Energie şi-a exprimat marţi nervozitatea în legătură cu acest subiect.

CEH este o termocentrală cu 7.000 de angajati, din care multi mineri din Valea Jiului, deoarece este administratorul minelor Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan. Pe lângă energie electrică - bagă în reţeaua naţională aproxiamtiv 8% din necesarul naţional de electricitate - este şi producător de energie termică. De aceea, pentru lunile de iarnă, când creşte consumul, trebuie să-şi mărească stocurile de cărbune.

În Valea Jiului există în total 7 mine, iar Guvernul a convenit în 2011, împreună cu organismele internaţionale, închiderea celor necompetitive. Astfel, minele Petrila, Paroşeni şi Uricani urmează să fie închise treptat până în 2018, trecând în acest scop la Societatea Naţională Inchideri Mine Valea Jiului.

Minele viabile, adică Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan, au fost incluse în CEH. Acesta se aprovizionează, teoretic, cu cărbunele produs atât în minele pe care le deţine, care sunt eficiente - căci altfel nu ar fi în CEH - cât şi în minele care urmează să fie închise, care, atenţie!, produc cărbune subvenţionat, adică un cărbune foarte ieftin.

Marfa de afară nu este mai ieftină

Conducerea CEH a motivat iniţiativa de a importa marfa contra sumei de14 milioane de euro, anunţată încă din vară, prin faptul că Valea Jiului nu are capacitatea de a scoate din adâncurile pământului atâta cărbune, că marfa de import ar fi mai ieftină, că nu este bun cărbunele din Vale.

”Nu este adevărat că marfa din import este mai ieftină. E o minciună! Nu este adevărat că nu se puteau face stocurile cu huilă din Valea Jiului. Răspunsul este unul singur: pentru cărbunele din Valea Jiului nu se pot percepe comisioane, cum este cazul la import. Producem huilă, dar importăm cărbune, contra comision! Acesta este adevărul”, ne-a spus Petre Nica, preşedintele sindicatului ”Muntele”, din Valea Jiului.

Răzvan Nicolescu: ”Mai acord o singură lună

pentru viabilizarea complexului”

 “Mi-am ţinut promisiunea făcută minerilor de a fi astăzi alături de reprezentanţii lor, la discuţiile de la Bruxelles. I-am informat pe oficialii Comisiei Europene că unităţile de producţie din Valea Jiului joacă un rol critic în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică a României, iar acest rol va fi chiar mai important în perioada care urmează. Este nevoie de modernizare, inclusiv de creşterea productivităţii minelor . Aş vrea să fie clar pentru toată lumea că soluţiile la problemele mineritului şi producţiei de energie electrică în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societăţii, căreia îi mai acord o singură lună pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a spus Răzvan Nicolescu, după întâlnirea de la Bruxelles cu oficialii europeni despre situaţia din Valea Jiului la sfârşitul lunii noiembrie.

”Procesul nu are prevăzut comision”

Răspunsul CEH la aceste acuzaţii este următorul: ”Procesul organizat de Societatea Complexul energetic Hunedoara SA pentru achiziţionarea cantităţii de 150.000 tcc, plus sau minus 50.000 tcc, nu are prevăzută acordarea sau perceperea unui comision”.

Trebuie să menţionăm că un comision nu trebuie prevăzut în contract, el este perceput de către intermediarul care câştigă licitaţia sau achiziţia prin negociere. Întrebarea este: de ce cumpără cărbune proprietarul a patru mine de profil?

Menţionăm că specialiştii în domeniul intermedierilor ne-au spus că valoarea comisionului variază, în general, între 0,5% şi 5 %, fără TVA, în funcţie de valoarea tranzacţiei. Pentru tranzacţiile care depăşesc 10 milioane de euro se practică un comision de 0,5%. În cazul de faţă, adică pentru o afacere de 14 milioane de euro, s-ar percepe 70.000 de eur plus TVA, adică un total de 86.800 euro.