Meseriile-fantomă din România!

Ştiaţi că în nomenclatorul  de meserii există ocupaţia de MAJGHIAN? Ce credeţi că face el?

Un studiu asupra nomenclatorului de meserii din ţara noastră scoate în evidenţă haosul din domeniul ocupaţiilor. Exemple de meserii-fantomă: “magician” şi “majghian”.


Studiul a fost realizat de Asociaţia Arte 21 pe subiectul formării profesionale în domeniul ocupaţiilor creative. În primul rând trebuie spus că legislaţia din România reuneşte pe listele Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) toate “denumirile funcţiilor” şi codurile acestora pe care angajatorul le foloseşte la întocmirea contractului de muncă.

Fiecare meserie din COR trebuie să apară însă şi pe lista Autorităţii Naţionale pentru Calificări (ANC), care determină standardul de competenţă profesională pentru fiecare meserie în parte. Adică, în COR apare meseria de strungar, iar în ANC se explică ce trebuie să facă un strungar.

Dacă nu ar fi aşa, meseria de strungar nu ar putea face obiectul unui contract de muncă! Asociaţia Arte 21 arată însă că există zeci de cazuri de meserii-fantomă pentru care aţi putea fi şcolarizaţi, dar pe care nu le puteţi profesa.

Astfel, ANC are pe propriul site 89 de standarde ocupaţionale pentru meserii creative, dintre care 26 nu au corespondent în COR. Cu alte cuvinte, puteţi dobândi competenţele profesionale aferente ocupaţiei “editor multimedia”, de exemplu, dar nimeni nu vă poate angaja pe această funcţie.

Nici magicienii nu pot profesa

De asemenea, puteţi primi diplomă de “magician”, la standardele ocupaţionale ANC, dar nu veţi regăsi meseria pe lista COR, ceea ce înseamnă că aţi făcut şcoala de magicieni degeaba… Se poate întâmpla însă şi invers: să ai o meserie care apare pe nomenclatorul COR, dar nu şi pe lista standardelor de competenţă ANC - adică să ai o meserie care nu ştie ce face! Exemplu savuros de pe COR: meseria de … “majghian”!

Cuvântul nu există în DEX. Se pare că a fost cândva o poziţie în cler, dar nu se ştie ce, pentru că nu apare pe lista standardelor ocupaţionale - ca atare, nu se poate aplica pe vreun contract de muncă.

Există câteva indicii vagi, gen: “Specialist cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice care dezvoltă stocul existent de cunoştinte, predă în mod sistematic şi aplică teorii şi concepte ştiinţifice sau artistice”. Adică, ceva inteligent, cumva… la superlativ! “Cu ce te ocupi?”. “Sunt majghian!”. Practic, însă, este sinonimul meseriei de tăietor de frunze la câini.

 

«Actualizarea COR se face din iniţiativa utilizatorilor»

Ce poziţie are Ministerul Muncii faţă de tot acest haos? Iată răspunsul lui: “Actualizarea COR se face din iniţiativa utilizatorilor, respectiv organele administraţiei publice centrale şi locale, unităţile bugetare, agenţii economici, organizaţiile patronale, sindicale, profesionale şi politice, fundaţiile, asociaţiile, persoanele fizice şi juridice”. Deci, dacă vrem un nomenclator de meserii coerent, trebuie să îl realizăm singuri şi să îl impunem!

Moschee mântuirii României…

Se adeveresc profeţiile DESPRE BUCUREȘTI făcute de un sfânt indian în 1920

Faptul că cea mai mare moschee din Europa se va construi la Bucureşti şi tot aici se construieşte una din cele mai mari catedrale creştin-ortodoxe duce cu gândul la ecumenismul prezis în 1920 de un sfânt indian, Sundar Singh, pentru Capitala României.

Guvernul a decis printr-o hotărâre să ofere Muftiatului Cultului Musulmanilor un teren de 11.000 de metri pătraţi în Bucureşti, pentru construirea celei mai mari moschei din Europa. Trebuie să reamintim că tot în Bucureşti se construieşte acum Catedrala Mântuirii Neamului, una din cele mai mari construcţii creştin-ortodoxe din lume.

“Asta înseamnă că oraşul va deveni un puternic centru ecumenic. Aceasta este materializarea stranie a prezicerilor făcute de sfântul indian Sundar Singh, în 1920, despre Capitala României”, este de părere Mircea Georgescu (foto), specialist în ştiinţe ezoterice.

Mesajul lui Sundar Singh: “Bucureştiul se va transforma într- un centru esenţial. Va fi o capitală spirituală a planetei şi va fi considerat de toate popoarele drept un veritabil «Nou Ierusalim » pământesc”.

Cum şi de ce a fost creată Transnistria:

Stalin a ştiut că URSS se va destrăma

 Pe 2 august 1940, Iosif Vissarionovici Stalin a semnat un decret prin care a înglobat Basarabia, furată de la români, în 
Transnistria. De ce? Conform istoricului Dan Falcan, dictatorul sovietic a luat în calcul încă de atunci ipoteza destrămării statului 
sovietic şi, cu mintea sa diabolică, a gândit un plan menit să ajute la recuperarea teritoriilor care s-ar putea declara independente...

Teritoriul voievodatului Moldovei dintre Prut şi Nistru, cedat 

Imperiului Rus de către cel Otoman în urma încheierii războiului ruso-turc (1806- 1812) şi anexat prin Tratatul de la Bucureşti, a căpătat denumirea Basarabia în 1812. După mai bine de 100 de ani, în 1918, Basarabia s-a unit cu România, cum era firesc. Şase ani mai târziu, în 1924, după prăbuşirea Rusiei Ţariste şi apariţia URSS, sovieticii au înfiinţat Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească (RSSAM), actuala Transnistrie, în stânga Nistrului.

De această RSSAM au lipit apoi abuziv Basarabia şi nordul Bucovinei, obţinute în 1939 în urma pactului Ribbentrop- Molotov. Decupajul teritorial - ciuntirea României, practic - s-a făcut pe 2 august şi 4 noiembrie 1940. “Basarabia obţinută prin forţă de la România în iunie 1940, mai p u ţin cele trei judeţe din sud, Cetatea Albă, Cahul şi Ismail, a fost unită cu RSSAM, înfiinţată în 1924, viabilă cu mici modificări până în 1991, când, la 27 august, şi-a declarat independenţa. Alipirea teritoriilor transnistrene era prevăzută încă din 1940, ca o bombă cu ceas pentru cazul că Basarabia ar fi dorit să se despartă de URSS sau că România ar fi emis pretenţii asupra Basarabiei ” , este de părere  istoricul Dan Falcan.

«Pasele» cu teritoriul respectiv au continuat între 1941 şi 1945

În 1941, Ion Antonescu spunea celebra frază: “Vă ordon, treceţi Prutul!”, iar România, împreună cu trupele Germaniei, ocupa Basarabia. Pe timpul mareşalului, ţara noastră, care pierduse o treime din Ardeal prin Diktatul de la Viena, a recucerit Basarabia şi a luat sub supraveghere teritoriile dintre râurile Nistru şi Bug, inclusiv Transnistria. Însă această stare de fapt n-a durat mult... După 1945, Basarabia a fost luată din nou de URSS. Abia în 1991, după prăbuşirea imperiului sovietic, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, având în componenţă şi Transnistria.

În prezent, Republica Moldova tinde să se integreze în Uniunea Europeană şi să se unească iar cu România. Lucru pe care Rusia încearcă să-l împiedice prin intermediul Trasnistriei, unde există importante depozite de armament şi muniţii ale fostei Armate a XIV-a şi pe care Kremlinul o consideră teritoriu-satelit al Moscovei.

“Actul din 2 august 1940 ne arată că Stalin şi liderii sovietici nu 

considerau URSS eternă, ci luau în calcul încă de atunci ipoteza destrămării statului sovietic. Actuala autoproclamată republică transnistreană era văzută de liderii ruşi ca un cal troian gata să fie detonat atunci când interesele Kremlinului o cer. Dovada: războiul civil declanşat în 1992 între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Tiraspol, precum şi problemele ulterioare generate de liderii de la Tiraspol cu sprijinul celor de la Moscova”, a explicat Dan Falcan.

Republicile caucaziene au păţit la fel ca basarabenii

Istoricul consideră că astfel de decupaje teritoriale menite să submineze orice intenţie de independenţă a vreunei republici sovietice faţă de centru nu au existat doar în Moldova, ci şi în republicile autonome sau semiautonome din Caucaz, care au avut acelaşi rol de a sabota aspiraţiile la independenţă ale Armeniei, Georgiei sau Azerbaidjanului.

“În concluzie, se poate afirma că mintea diabolică a lui Stalin a ştiut exact ce face şi a pregătit terenul pentru recuperarea de către Rusia a teritoriilor eventual pierdute, lucru care, vedem bine, se întâmplă în prezent. Cazul Crimeei este elocvent”, a mai spus istoricul Dan Falcan.

Panait Istrati a atras atenţia în 1929 că Uniunea Sovietică este o minciună

Comunist înfocat, scriitorul român Panait Istrati a întreprins o 

călătorie în Uniunea Sovietică, în 1929.

În anii aceia, Stalin plătea călătorii ale intelectualilor occidentali în URSS, pentru ca aceştia să vadă progresele nemaipomenite făcute de o ţară înapoiată. Europenilor, însoţiţi în plimbările lor de comisari sovietici, le erau prezentate realizările. Istrati a deviat de la traseul impus şi a văzut adevărul: un sistem corupt, care îşi distrugea cetăţenii, o monstruozitate politică. A descris călătoria în cartea “Spovedania unui învins”, după care a fost hăituit de serviciile secrete ale Rusiei şi chiar de foştii săi colegi intelectuali occidentali de stânga, plătiţi de Moscova. Dezvăluirea lui Istrati a fost unul din primele semne că sistemul sovietic este o minciună frumos colorată, care nu poate dăinui.

Transnistria a fost stăpânită de domnii Moldovei până la 1713

La începutul Evului Mediu, slavii de la răsărit îi numeau pe vorbitorii de limbă română “volohi”. Pe la 1150 a fost atestat în analele ruseşti poporul Bolohovenilor, în zona actualei Transnistrii, în timp ce o icoană din Lviv menţiona existenţa unui voievod “voloh”.

Mihai Viteazul cerea, în tratativele purtate cu regele Sigismund al III-lea al Poloniei, în martie 1600, la Braşov, să i se recunoască stăpânirea “Oceacului de peste Nistru” (Transnistria, n.r.). În 1681, o parte din Transnistria a intrat în stăpânirea domnului Moldovei Gheorghe Duca. Târgurile de aici au fost atunci organizate ca oraşele moldoveneşti, fiind conduse de şoltuzi şi de pârgari. Stăpânirea domnilor Moldovei, dovedită de condicile de socoteli şi biruri ale acestora, a durat până în 1713.

Centrele mai importante erau Movilăul, ridicat de voievodul Ieremia Movilă pe moşia Cantacuzineştilor, şi Dubăsari, aflat în apropierea podului de dubase (luntri rotunde, de piele). Ulterior, ţinutul a intrat sub stăpânire rusească, dar structura etnică a rămas românească. Denumiri româneşti de localităţi se regăsesc până la Bug chiar şi astăzi.

Din culisele mafiei ştiinţifice

Fie «pâinea» cercetătorilor cât de rea, tot le-o fură cineva!

Ministerul Educaţiei este pichetat zilnic de o maşină cu steaguri tricolore. În aceasta stă, de la ora 7. 00 până seara, “când plecă ministrul din instituţie”, Radu Minea, lider sindical pe domeniul cercetării. Vrea să dărâme “mafia ştiinţifică” din acest domeniu. Deocamdată, i se cam râde în nas...

România are aproximativ 12.000 de cercetători, ajungând la circa 50.000 dacă sunt socotiţi cei din marile companii private din ţara noastră. Pe scurt, în România, media este de 3,8 cercetători pe mia de persoane active, faţă de 10,7, cât este media europeană.

Pe lângă faptul că sunt puţini, cercetătorii se confruntă şi cu subfinanţarea: 0,17% din PIB, conform datelor Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare- Proiectare din România. Produsul Intern Brut de anul trecut a fost de 150 de miliarde de euro.

În domeniul cercetării au ajuns 250 de milioane de euro, ceea ce ar însemna cam 20.833 de euro de fiecare cercetător pe an.

Adică aproximativ 1.700 de euro pe lună de fiecare cercetător - dacă nu se alocă nimic acţiunii de cercetare în sine! Dar, cum aceasta înghite majoritatea fondurilor, cele 0,17% din PIB sunt departe de a fi suficiente Cercetării.

«Am fost sfătuit să renunţ la greva foamei»

Ei bine, după ce că sunt puţini, şi aceşti bani sunt furaţi de sub nasul cercetătorilor!... Acesta este unul din motivele pentru care Radu Minea pichetează Ministerul Educaţiei şi Cercetării din data de 1 iulie, cu unele intermitenţe - cât timp a fost în spital, iar ministrul, în vacanţă. Radu Minea are maşina, care este învelită în steaguri tricolore, parcată peste drum de minister.

“Vă invit în noul meu birou!”, spune omul. La începutul lunii iulie a stat 10 zile în greva foamei. “Am fost sfătuit de colegi să renunţ la greva foamei, că au nevoie de mine viu”. După ce a ieşit din spital, s-a refăcut, a aşteptat să revină ministrul Sorin Cîmpeanu la minister şi a reluat pichetarea, miercuri. De ce?

Din aceşti bani este hrănită clientela politică

Din cele 0,17% din PIB alocate anual cercetării, cercetătorii nu primesc aproape nimic. Institutele Naţionale de Cercetare trăiesc din ceea ce câştigă din contractele pe care le achiziţionează singure, susţine Radu Minea.

“Banii de la bugetul de stat sunt daţi pe cotizaţii internaţionale, indemnizaţii de academicieni şi mafiei ştiinţifice din cercetare. Cotizaţiile internaţionale înseamnă participarea noastră la CERN, de pildă, care nu aduce nimic ţării, dar pentru care noi trebuie să plătim taxă anuală. Indemnizaţiile de academicieni se referă la banii pe care îi iau Academiile înfiinţate pe Hotărâri de Guvern - Academia Română este altceva, are bugetul ei separat - pentru a hrăni clientela politică. Dacă vrei să obţii bani de cercetare de la stat trebuie să laşi taxă de protecţie de 20% din sumă acestor aşa-zise academii. Mafia ştiinţifică este cea instalată în ultimii 20 de ani la conducerea majorităţii institutelor naţionale de cercetare şi care câştigă bani prin distrugerea cercetării româneşti. De aceea, cerem ministerului eliminarea mafiei din structurile Institutelor Naţionale de Cercetare din ţară”, a adăugat Radu Minea.

Există soluţii: «Cheia succesului o are conducerea instituţiei»

“Cele mai mari greutăţi prin care am trecut au fost în anii 2008-2010. Ne luam salariile diminuate sau nu le luam deloc. E greu de imaginat cum poţi rezista 6-7 luni fără să-ţi iei salariul. Acea perioadă i-a afectat grav pe cercetători, lăsând urme adânci în psihicul lor”, a spus dr. ing. George Poteraş, cercetător ştiinţific I în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti. Potrivit acestuia, soluţii ar exista, iar acestea înseamnă manageri buni.

“Când la conducerea instituţiei noastre a venit un cercetător care s-a arătat a fi şi un foarte bun manager, institutul a devenit mai puternic şi mai competitiv. Am 30 de ani de cercetare şi acum mi-am dat seama cât de importantă e conducerea acestui tip de afacere - căci noi trăim din ce producem! Cheia succesului o are conducerea instituţiei”, ne-a mai spus dr. ing. Poteraş.

Cele mai mari discrepanţe din Europa

Deşi 93% din pensiile românilor sunt sub 1.000 de lei, cea mai mare pensie este de 27.453 de lei

 Ţara noastră numără 5,332 milioane de pensionari. Dintre ei, aproximativ 5 milioane au pensia sub 1.000 de lei. Mai mult, pensia medie în România este acum de 886 de lei. Cu toate acestea, ţara noastră înregistrează şi o pensie record de 27.453 de lei.

Din toată sărăcia fondului de pensii, statul român a putut aduna o brumă de bani ca să dea 20 de pensii cu valoare de peste 11.000 de lei fiecare. Conform datelor Casei Naţionale de Pensii, în fruntea topului se află un bucureştean din sectorul 1, care ia o pensie de 27.453 de lei pe lună (contravaloarea a 6.100 de euro).

Ce a făcut domnia sa pentru o astfel de pensie? A lucrat într-o unitate de comerţ exterior, pe vremuri… Conform unui calcul simplu, dacă, în medie, pentru o pensie de 886 de lei pe lună, un român trebuie să fi muncit o viaţă întreagă pe salariul mediu net de 2.000 de lei, atunci fericitul posesor al pensiei de 27.453 de lei trebuie să fi avut un salariu de 68.632 de lei pe lună, cu tot cu sporuri.

În fine, pe locul doi în “Top 20 pensii mari” se află un arădean, cu 19.019 lei. Urmează alte 18 pensii peste 11.000 de lei, din care doar una mai este din Arad, restul - toate din Bucureşti.

Pe meserii, în afară de foşti demnitari, cele mai mari pensii le încasează magistraţii. La capitolul top pensii mari, cel mai prost stă Teleormanul, care are “cea mai mică pensie mare” din ţară, de 5.200 de lei.

Un venit mic încape de 68,6 ori într-unul mare

Pensia medie netă pe toată România este de 886 lei, dar valoarea acesteia diferă de la judeţ la judeţ. Astfel, cea mai mică valoare a pensiei medii se înregistrează în judeţul Giurgiu, 711 lei, iar cea mai mare, în Bucureşti, 1.122 lei.

Pensia minimă în România a fost stabilită, la începutul acestui an, la valoarea de 400 de lei (88,8 euro). Ca o comparaţie, aici se poate menţiona că această pensie minimă este de 68,6 ori mai mică decât pensia maximă, cea de 27.453 de lei.

Ca o paralelă, în majoritatea ţărilor europene pensiile maxime au valoarea de aproximativ 2.500 de euro, iar cele minime variază de la 460 de euro în Irlanda şi 500 de euro în Grecia, la 677 de euro în Franta şi 1.250 de euro în Belgia - conform www.ec.europa. eu. În concluzie, acolo nu există discrepanţe aşa de mari între maxim şi minim ca în România.

621.995 de persoane trăiesc cu 400 de lei pe lună

Cele mai sărace judeţe, văzute prin prisma numărului de pensii minime înregistrate, se află în nord-estul şi sud-vestul ţării.

Vârful sărăciei este în Iaşi, cu 26.037 de persoane care trăiesc cu 400 de lei pe lună, urmat de judeţul Suceava, cu 25.861 de pensionari “sociali”, Dolj, cu 25.442, şi Bacău, cu 20.932 de persoane. Aici poate fi adăugat Teleormanul, cu 19.012 pensii minime, Prahova, cu 18.227, Constanţa, cu 17.728, Buzău, cu 18.225. În total, 621.995 de persoane trăiesc cu 400 de lei pe lună. Sunt persoane în vârstă, care trebuie să îşi mai cumpere şi medicamente.

Cum se calculează punctajul

Calculul pensiei se face prin înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu anual realizat de asigurat.

Pentru aceasta trebuie să aflăm mai întâi punctajul anual, care se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Abia acum putem afla punctajul mediu anual, care se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. În fine, punctul de pensie e o valoare ce variază în funcţie de deciziile guvernului. Valoarea punctului de pensie în 2015 este de 830,2 lei, faţă de 790,7 lei, nivelul din 2014.

Istoria şi derivatele ei…

Cel mai prost drum, dar şi cel mai bun drum din lume sunt în România

Cu 2.000 de ani în urmă, împăratul Traian a construit, în Dacia, un drum de 200 de kilometri, care stă şi astăzi la temelia unei porţiuni din Drumul European 70. Cu 10 luni în urmă, oficialităţile României au inaugurat o autostradă care s-a închis, pentru că s-a stricat!

Septembrie 2015:  a fost suspendată circulaţia pe autostrada A1 în porţiunea Orăştie-Sibiu. De ce? Pentru că asfaltul s-a crăpat, a alunecat înspre şanţurile marginale şi pune în pericol siguranţa în trafic. Autostrada a fost inaugurată cu 10 luni în urmă, respectiv noiembrie 2014.

Conform analizelor făcute, crăpăturile nu au drept cauză eventuale alunecări de teren, ci o tasare a infrastructurii, pricinuită de execuţia necorespunzătoare a lucrărilor la corpul autostrăzii, în perioada 2012 - 2013.

Aceste date au fost recunoscute şi de contructor, care va fi obligat să remedieze defecţiunea, aflată în garanţie, până pe 10 octombrie 2015.

Autostrada Orăştie- Sibiu măsoară 22 km şi a costat, bani plătiţi deja firmei italiene, 156.414.450,64 euro, adică 7,1 milioane euro pe kilometru. Menţionăm că standardul de costuri pentru autostrăzile din ţara noastră, realizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri (CANDNR), este de 4.714.480 euro pe kilometru la autostrăzile construite la şes, 6.175.200 euro pentru autostrăzile realizate în zonă deluroasă - cum este cazul Orăştie-Sibiu - şi 7.430.080 euro pe kilometru pentru autostrăzile construite la munte.

După cum se vede, costurile drumului abia inaugurat, care s-a prăbuşit deja, se apropie de cele ale unei autostrăzi montane cu tuneluri şi viaducte, diferenţa faţă de o autostradă de deal fiind de un milion de euro pe kilometru.

Dar, vorba unui scriitor, ce mai este milionul în ziua de azi?... De ce sunt drumurile noastre proaste? S-a lansat recent o idee conform căreia statul greşeşte pentru că aceptă oferte cu banii cei mai puţini, pentru că la bani puţini nu se poate cere calitate… Eroare!

La noi, de trei ori mai scump decât în Austria

“Contractele au standarde tehnice de calitate care trebuie respectate. Cu aceste standarde se intră la licitaţie, ele sunt obiectul licitaţiei. Sunt cantităţi şi calităţi clare, matematice. Nu e ca la medic, să-ţi spună că nu ţi-a rezistat organismul, indiferent ce a greşit el, sau la judecător, să nu i se întâmple nimic, indiferent ce ar judeca!”, a spus conferenţiar dr. ing. Victor Constantinescu, inventator în tehnologia contrucţiilor de drumuri.

În opinia inginerului Victor Constantinescu, care a construit căi rutiere în Libia, înainte de 1989, şcoala românească de specialitate este una din cele mai bune din lume, în sensul că avem specialişti de talie mondială, dar nu îi folosim.

Profesorul spune că principalele cauze pentru care autostrăzile noastre sunt scumpe şi proaste sunt preţurile prea mari ale documentaţiei; apoi licitaţiile care se câştigă fără o concurenţă reală; numeroasele anexe la contractul de bază, care măresc preţurile; falşii proprietari de terenuri, care cumpără din timp loturile vizate de proiectul de construcţie, cu informaţii de la vârfurile ierarhiei, ca să le vândă apoi statului pentru realizarea drumului la preţ triplu.

Şi nu în ultimul rând materialele folosite, în cantităţi mai mici şi la calităţi mai proaste decât standardele contractuale. Pe scurt: corupţia.

“Aşa ajungem să construim puţin şi prost. O autostradă costă la noi de trei ori mai mult decât în Austria, o ţară muntoasă. Trebuie să scăpăm de stilul acesta mafiot”, explică Victor Constantinescu.

Traian a fost învins doar de americani

Puţină lume ştie că, până acum zece ani, cel mai bun drum din lume era considerat cel construit de împăratul Traian, cu 2.000 de ani în urmă, între Drobeta-Turnu Severin şi actuala localitate Sarmizegetusa, fosta capitală Ulpia Traiana.

“Cei aproximativ 200 de kilometri de drum au fost realizaţi în câteva luni, cu un efort material şi uman imens. Construcţia a fost atât de solidă, cu infrastructură de un metru adâncime, încât porţiuni mari sunt înglobate şi acum în drumul modern (Drumul European 70 - n.r.) dintre cele două localităţi. Această realizare a fost depăşită abia acum câţiva ani de americani, cu tehnologia de acum. Adică au realizat aceeaşi lungime de cale rutieră într-un timp mai scurt”, ne-a spus Victor Constantinescu. Menţionăm că romanii au construit, în total, 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri în Dacia, în primii ani de ocupaţie.

Până în anul 2050, trebuie să avem 3.796 de kilometri de autostradă

Cu doar 700 de kilometri de autostrăzi, din care 100 au fost inauguraţi înainte de 1989, România se numără printre ţările de la coada clasamentului european, din perspectiva dezvoltării infrastructurii rutiere.

Conform angajamentelor internaţionale semnate de ţara noastră, până în anul 2030 trebuie să construim 2.833 de kilometri de autostradă, iar până în 2050, alţi 963 de kilometri. Adică peste 35 de ani ar trebui să avem 3.796 de kilometri de autostradă…

Săptămâna trecută, asfaltul românesc s-a făcut plastilină

Săptămâna trecută, CNADNR a restricţionat traficul rutier pentru maşinile cu tonaj mai mare de 7,5 tone în 15 judeţe ale ţării. Motivul: canicula a înmuiat asfaltul, iar tonajul mare vălureşte drumul.

Altfel spus, iarna se închid drumurile pentru că e zăpadă, vara se închid pentru că e căldură! “Asfaltul s-a făcut plastilină, iar drumurile au fost închise pentru a le proteja, conform legii. Acestea sunt cele mai bune măsuri care se pot lua în anumite condiţii bugetare. Sigur că anumite tehnologii conferă rezistenţă mult mai mare mixturii asfaltice, cum este armarea structurilor asfaltice groase, dar acestea costă bani mai mulţi”, ne-a explicat dr. ing. Constantinescu. Soluţia cea mai bună, net superioară mixturii asfaltice, dar şi mai scumpă, ar fi realizarea de drumuri betonate. Pe vremea lui Ceauşescu, România începuse să construiască asemenea căi rutiere.

“Dar au fost construite prost! România turna betonul la 22 sau 24 de centimetri, ca să facă economie, dar asemenea drumuri betonate se toarnă de la 40 de centimetri în sus, aşa cum s-au făcut pe vremea lui Hitler în Germania. Abia aşa ai structură rezistentă”, a adăugat Victor Constantinescu.

Din culisele energiei

Vă puteţi amenda singuri distribuitorul de curent electric!

Puţini români ştiu ce drepturi au din postura de consumator de energie electrică. Distribuitorul poate fi amendat, de pildă, printr-o simplă cerere a consumatorului care a rămas fără curent. 

În centrul Bucureştiului s-au înregistrat în cursul acestei veri nenumărate întreruperi de energie electrică. S-au stricat, pe rând, ba transformatoarele, ba reţelele - din cauza caniculei. Unele întreruperi au depăşit chiar şi o jumătate de zi.

Unul dintre consumatorii de energie din zona Cişmigiu, enervat că i se ia curentul când îi este lumea mai dragă, a făcut plângere la Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Aceasta l-a îndrumat pe consumator să-şi amendeze distribuitorul de energie! Da, cetăţenii pot amenda ei înşişi distribuitorul, conform legii.

Concret, conform standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 28/2007, distribuitorul nu poate planifica, într- un an calendaristic, în mediul urban, decât patru întreruperi de curent pentru dezvoltarea reţelei.

La oraş, legea prevede alte standarde de calitate

De asemenea, aceste tipuri de întreruperi, planificate, anunţate cu 24 de ore înainte, nu pot dura mai mult de 12 ore fiecare, la oraş. În mediu rural se schimbă puţin lucrurile, în sensul că numărul-limită de întreruperi planificate este de opt, iar durata fiecăreia este de 16 ore.

În cazul unei întreruperi accidentale, ea nu poate depăşi 12 ore în mediul urban şi 24 de ore în mediul rural, din momentul anunţării operatorului de distribuţie despre apariţia defecţiunii, în condiţii normale de vreme.

În condiţii meteorologice deosebite, întreruperea nu trebuie să depăşească 72 de ore. În cazul întreruperilor neanunţate, dacă două sau mai multe întreruperi au aceeaşi cauză şi se succed la intervale de timp de maximum 3 minute, acestea vor fi grupate şi considerate ca o singură întrerupere.

La fiecare 12 ore de «întuneric» se adaugă 20 de lei de amendă

În cazul nerespectării standardelor legale, este suficient ca în termen de 10 zile de la incident să trimiteţi o cerere către distribuitor. Acesta este obligat să vă achite 30 de lei pentru o întrerupere şi suplimentar câte 20 de lei la fiecare 12 ore de lipsă a curentului. Valoarea compensaţiilor pentru o întrerupere nu poate depăşi 100 de lei. Evident, mai multe întreruperi înseamană mai mulţi bani.

Austria a adus 2.200 de militari la graniţa cu Ungaria

A început militarizarea Europei!

 În timp ce miniştrii de interne ai statelor UE negociau cotele de refugiaţi care să revină fiecărei ţări în parte, centrul Europei se transformă în zonă militarizată. Motivul acestei harababuri la care asistăm acum: un zăcământ enorm de petrol şi de gaze în estul Mării Mediterane!

A căzut Schengen? Aceasta este întrebarea apărută deja pe buzele europenilor. Oficialităţile au instituit controale la graniţele Germaniei, Austriei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei. Speriată de afluxul mare de imigranţi, Austria a trimis armata la graniţa cu Ungaria. Aceasta din urmă a trimis, la rândul ei, încă 900 de poliţişti la graniţa cu Serbia. Ungurii preiau refugiaţii şi îi transportă în trenuri direct spre Austria. Doar ieri, 10.000 de imigranţi, în special din Siria, erau aşteptaţi la graniţa dintre cele două state Schengen. Ungaria a anunţat că de acum încolo imigranţii intraţi ilegal pe teritoriul său vor fi arestaţi.

Rusia va ataca Statul Islamic

În aceste condiţii, s-au negociat ieri, la Bruxelles, cotele de migranţi pe care ar trebui să le primească fiecare stat membru al Uniunii Europene. Redistribuirea are drept scop slăbirea presiunii valurilor de refugiaţi care caută cu încăpăţânare destinaţia “Germania”. România, alături de Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, a refuzat cotele impuse de Parlamentul European, respectiv 6.300 de persoane, şi a susţinut că nu poate caza mai mult de 1.800 de oameni. Între timp, Rusia a trimis trupe terestre în Siria şi se pregăteşte să atace ISIS, deşi preşedintele american Barack Obama a criticat aspru decizia ruşilor. Specialiştii consideră că Statul Islamic a apărut, de fapt, pe fondul descoperirii unui zăcământ de hidrocarburi în Mediterană. Occidentalii vor să îi gonească pe ruşi din zonă, iar aceştia nu renunţă. Chiar şi actuala criză a refugiaţilor nu ar fi decât efectul confruntărilor de interese ale marilor puteri în această zonă.

Iohannis: «Spaţiul Schengen este nefuncţional»

“Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă”, a spus ieri Klaus Iohannis (foto). Despre situaţia primirii de imigranţi, preşedintele şi-a menţinut poziţia împotriva cotelor obligatorii şi a spus: “Foarte multă lume crede că primirea imigranţilor înseamnă locuri de cazare. Ar fi foarte uşor să se găsească mii de locuri de cazare. Dacă primim imigranţi, nu îi primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Trebuie şcolarizaţi, ei trebuie integraţi în societate, să îşi găsească locuinţe pe banii lor, locuri de muncă”.

 

Miza: 122 de trilioane metri cubi de gaz şi 1,7 miliarde de barili de petrol

Aşa arată harta z acamantului numit Bazinul Levantin

Cel mai mare exod de populaţii de după al Doilea Război Mondial, cum sunt considerate evenimentele la care asistăm acum, are la bază tot un război: pe resurse energetice.

Se ştie că cel mai mare val de refugiaţi din acest moment vine din Siria. Ce se întâmplă acolo? În anul 2010 a fost descoperit un zăcământ uriaş de hidrocarburi în estul Mării Mediterane. Serviciul German pentru Geofizică şi Materii Prime spunea, pentru Deutsche Welle: “Bazinul Levantin al Mării Mediterane oferă un mare potenţial pentru extracţia de gaze”. “E vorba despre o zonă submarină care se întinde din nordul Egiptului până în Turcia, ce conţine 1,7 miliarde de barili de petrol şi 122 de trilioane de metri cubi de gaz. Enormele rezerve de gaz şi de petrol, găsite într-o zonă împărţită între Grecia, Turcia, Cipru, Israel, Siria şi Liban, arată că regiunea ar putea deveni un nou Golf Persic”, a spus prof. universitar dr. Nicolae Radu, expert pe probleme de ştiinţe militare şi informaţii. Această descoperire a declanşat “primăvara arabă”, în care conducătorii statelor din jurul acestui zăcământ au fost înlăturaţi de la putere de către forţele occidentale. Mai puţin în Siria. “Prietenia dintre Rusia şi Siria durează de mai bine de patru decenii. Rusia are în Siria singura ei bază navală la Marea Mediterană şi singurul avanpost din Orientul Mijlociu”, explică Nicolae Radu. Moscova nu va lăsa din mână poziţia sa privilegiată de lângă această resursă naturală excepţională. Ruşii intenţionează acum să-i anihileze pe adversarii lor direcţi din zonă: Statul Islamic. Refugiaţii, în marea lor majoritate, sunt victime colaterale. l

Clima o ia razna în Europa

Occidentul va îngheţa, iar în România va fi secetă!

Englezii au anunţat că se aşteaptă ca în următoarele luni să se instaleze la ei cea mai rece iarnă din ultimii 50 de ani. Între timp, meteorologii români anunţă, pentru zona noastră, o iarnă caldă şi secetoasă.

Britanicii spun că se aşteaptă ca ninsori abundente să pună stăpânire pe Occidentul Europei încă din luna noiembrie, iar zăpada să persiste timp de cel puţin cinci luni. De asemenea, ei cred că malurile oceanului vor îngheţa din cauza temperaturilor deosebit de scăzute, aşa cum s-a mai întâmplat şi în iarna 1962-1963. Cauza acestei dereglări către rece a vremii este explicată prin perturbarea activităţii Curentului Golfului, care încălzeşte coastele Europei de Vest, în special Anglia, unde iernile extrem de reci vor deveni ceva obişnuit în următoarele decenii.

Curentul Golfului şi-a încetinit cursul

Practic, viteza de deplasare a curentului şi temperatura sa au scăzut din cauza topirii accentuate a banchizei polare şi a creşterii debitelor marilor fluvii siberiene care se varsă în Oceanul Arctic. Dar o asemenea perturbare a curentului oceanic cald influenţează, indirect, şi mişcările de aer la nivel global. În timp ce Occidentul va îngheţa, acoperit de zăpadă, în România se vor înregistra ierni din ce în ce mai blânde, dar cu precipitaţii din ce în ce mai puţine. “În deceniile următoare, iernile de la noi vor fi din ce în ce mai calde, cu temperaturi peste zero grade, iar stratul de zăpadă şi precipitaţiile, în general, se vor împuţina. Este efectul fenomenului de încălzire globală, care ne va afecta din ce în ce mai mult în deceniile următoare”, ne-a spus Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Curentul Golfului are o lăţime de 500 km

Curentul Golfului este un curent oceanic cald de suprafaţă în nordul Oceanului Atlantic. Se formează în Strâmtoarea Florida şi străbate oceanul de la vest spre est, influenţând clima unor ţări litorale din nord-vestul Europei. În mod normal, lăţimea curentului variază între 75 şi 500 km, iar temperatura, de la 24 la 26° C.