Surpriză pentru campania electorală

Mişcarea Legionară va participa

la alegerile din 2012

La 71 de ani de când Garda de Fier a ajuns la guvernarea României, pentru patru luni, Mişcarea Legionară se pregăteşte să participe la următoarele alegeri prin Partidul Pentru Patrie. Acesta vrea să impună Legea lustraţiei - adică să elimine foştii securişti din punctele cheie ale conducerii statului - şi să ia la puricat dosarele marilor privătizări de după 1990.

Una din surprizele alegerilor locale şi generale din 2012 vă fi prezenţa, să-i spunem exotică, pe liste a unui partid de sorginte legionară.

Partidul ”Pentru Patrie” a fost înscris legal în 1993 şi este urmaşul Partidului ”Totul Pentru Ţară”, al vechilor legionari. Nu a putut fi înscris sub titulatura veche pentru că judecătoria a refuzat această cerere a gardiştilor mai vârstnici sau mai tineri care compun acum acest partid. În 1937, ”Totul Pentru Ţară” a câştigat 15,5% din voturile exprimate, devenind a treia forţă politică în parlamentul de la acea vreme.

”Continuăm doctrina de partid de dreapta şi intenţionăm să activăm <Rezistenţa Naţională>, un comandament al tuturor forţelor politice care vor să salveze ţara”, a declarat dr. ing. Constantin Iulian, în vârstă de 82 de ani,  membru al Biroului Permanent al Senatului Partidului Pentru Patrie, fost deţinut politic, timp de 13 ani, pentru apartenenţă la Mişcarea Legionară.

”Prima bubă este justiţia”

”Prima bubă pe care trebuie să o vindecăm este justiţia, dreptatea. De aceea trebuie să impunem în Parlament adoptarea Legii lustraţiei, după care vom constitui un Tribunal Excepţional al Curţii cu Juraţi (la actul de justiţie participă atât magistraţi cât şi un număr de simpli cetăţeni, adică ”juraţi” – n.r.) care să judece marile privatizări de după 1990 şi modul în care au fost chletuiţi banii împrumutaţi de la diferite instituţii financiare”, a adăugat Constantin Iulian.

”Am participat şi la alegerile anterioare - doar pentru a acumula experienţă electorală - şi avem câţiva consilieri locali. Din această toamnă însă vom aborda foarte energic alegerile locale şi generale din 2012. Datele teoretice indică faptul că în acest moment electoratul preferă independenţii, în detrimentul candidaţilor cu susţinere politică, dar vom vedea dacă acest lucru este valabil şi cazul nostru”, a spus Coriolan Baciu, preşedintele partidului Pentru Patrie.

Legionarii au guvernat în perioada

septembrie 1940 – ianuarie 1941

Legionarismul s-a născut în iunie 1927, când Corneliu Zelea Codreanu a înfiinţat Legiune Arhanghelului Mihail, o organizaţie naţionalistă, considerată de extremă dreapta, care se declara antisovietică.

În 1930 şi-a luat numele de Garda de Fier, dar a fost dizolvată de guvernul lui I.G. Duca, în noiembrie 1933. După numai o lună, I.G. Duca a fost asasinat în gara Sinaia de un susţinător al Gărzii de Fier. Legionarii s-au reorganizat imediat în Partidul Totul Pentru Ţară, care a participat la alegerile din 1937 şi a deventi al treilea partid parlamentar, câştigând, în mod neaşteptat, 15,5 la sută din voturi. În 1938, Regele Carol al II-lea elimină legionarii din viaţa politică, lichidând fizic 13 dintre ei, inclusiv pe Zelea Codreanu.

În 1940, partidul Totul Pentru Ţară îşi schimbă numele în Mişcarea Legionară şi, în septembrie 1940, preia puterea în România, împreună cu mareşalul Ion Antonescu, instituind ”statul naţional legionar”, până în ianuarie 1941, când Antonescu începe prigoana împotriva lor.

După 1945, toţi legionari, prinşi pe teritoriul României, au fost arestaţi sau omorâţi. Începând cu anul 1990 au apărut mai multe organizaţii care se revendică drept urmaşi ai Mişcării Legionare. Printre ele şi Partidul Pentru Patrie, condus de foşti legionari sau simpatizanţi ai organizaţiei din perioada interbelică.

Mişcarea Legionară nu a fost acuzată la Nürnberg

Tribunalul de la Nürnberg, format din judecători ai ţărilor învingătoare în cel de-al doilea război mondial (americani, ruşi, englezi, francezi), încă din perioada de instrucţie a procesului, a eliminat orice acuză (crimă de război, genocid, antisemitism, xenofobie) dorite a fi puse în seama Mişcării Legionare.

Comisia de anchetă de la Nurnberg, după o prealabilă cercetare, nu putut stabili nici o vină pedepsibilă pentru Mişcarea Legionară pentru capetele de acuzare formulate în Statutul Tribunalului Militar. Mişcarea nu a fost găsită vinovată nici pentru colaboraţionism cu Reichul, ca urmare a fost scoasă de sub acuzare.

A mai fost scoasă de sub acuzare şi organizaţia bulgară "Strajnicii" creată după modelul Mişcării Legionare.

În schimb, au fost acuzate ca organizaţii criminale toate mişcările naţionaliste europene, dintre care amintim "Crucile cu săgeţi" (maghiară), mişcarea condusă de Leon Degrelle, "Rexiştii" (belgieni), "Ustaşa" (croată, condusă de Ante Pavelici), Hlinka-Garda (slovacă), mişcarea lui A.V. Quisling (viitoarea Norsk Front - norvegiană) ş.a.