Ciudăţeniile Haţegului

Dinozaurul pitic ”Zalmoxis”

trăia în zona cetăţilor dacice

Într-o revistă de paleontologie din Angli, a apărut un studiu excepţional despre primele păsări din Europa, descoperite într-un sit din Transilvania. Studiul vorbeşte despre Arheopterix, strămoşul vulturului de pe stema României, care era contemporan cu celebrii dinozauri pitici din Haţeg. Ciudat este faptul că exact pe aceste locuri dacii au construit, câteva milionae de ani după dispariţia dinozaurilor, Sarmisegetuza Regia – capitala unui neam care avea drept emblemă un balaur....

Dinozaurul pitic Zamolxis

Cu aproxiamtiv 200 de milioane de ani în urmă cea mai mare parte a Europei era acoperită de Oceanul Thetis – mai puţin arhipelagul din actuala zonă balcanică. În acea perioadă Ţară a Haţegului era o insulă a acestui arhipelag, acoperită cu vegetaţie şi locuită de fel de fel de vietăţi, printre care şi dinozauri. Fosilele lor au fost descoperite, cu 100 de ani în urmă, de către baronul Franz Nopcsa. Majoritatea oaselor dezgopate de baron au ajuns la Viena sau la Londra. Specialiştii care le-au studiat au fost şocaţi de faptul că aveau în faţă oasele celor mai mici dinozauri din lume. Cercetările au continuiat în zona Haţegului şi au scos la iveală zece specii de dinozauri pitici.

În mod straniu, pe insula cu pricina locuia, tot în acea perioadă, cea mai mare reptilă zburătoare din toate timpurile (Pterosaur), precum şi un dinozaur prădător neobişniut, unicat în lume, botezat, recent, ”balaurul bondoc”. Acesta avea lungimea de 2 metri şi câte o gheară imensă la fiecare picior, cu care putea vâna animale mai mari decât el.

Au fost reconstituite

trei specii de dinozauri

După studii de zeci de ani, paleontologii au reuşit să reconstituie trei specii de dinozauri care au trăit pe teritoriul României. Machetele sunt expuse la Muzeul de geologie. Cel mai simpatic este micuţul ierbivor ”Zalmoxes”, care a fost botezat aşa după numele zeului dacilor.

Cea mai spectaculoasă descoperire de pe teritoriul străvechii insule a avut loc însă într-o peşteră din apropierea localităţii Cornet, în Munţii Apuseni – o altă insulă a arhipelagului balcanic. Este vorba despre un Arheopterix, cea mai veche pasăre găsită în Europa.

Pe lângă oasele de dionozaur şi de reptile zburătoare, specifice acelor vremuri, au fost găsite oase de păsări. Sunt oasele primelor păsări de pe continentul European. Studiile au fost publicate în revista britanică de paleontologie Paleo, de un colectiv de specialişti format din Michael J. Benton, Zoltan Csiki, Dan Grigorescu, Ragna Redelstorff, P. Martin Sander, Koen Stein şi David B. Weishampel.

Dinozaurii haţegani au rămas pitici

din cauza uraniului din Apuseni

”După cum se ştie, dinozaurii pitici conlocuiau în Haţeg cu cea mai mare reptilă zburătoare. Adică faţă de taliile dinozaurilor din restul lumii, aici erau şi cei mai mici şi cei mai mari. Pentru cei mai mici se poate spune că teritoriul restrâns şi alimentaţia precare le-a diminuat talia. Dar această ipoteză nu poate explica coexistenţa în acelaşi spaţiu a reptilei zburătoare uriaşe - Pterosaurus. Singura explicaţie paluzibilă este mutaţia genetică survenită la nivel de populaţie, care a determinat fenomenul de nanism şi gigantism. Originea acestor mutaţii ar putea fi radiaţiile zăcămintelor de uraniu din zonă, ”zgândărite”, probabil, de un meteorit de mari dimensiuni care a căzut în zonă”, ne-a spus paleontologul Dan Grigore.

Strămoşii românilor

au apărut tot în Haţeg

În zona unde au trăit cu 2.000.000 de ani în urmă dinozaurii pitici au fost descoperite primele urme de aşezare umană din România, la Ohaba Ponor: oase sculptate şi o vatră de foc,  vechi de 100.000 de ani. Nu departe de aici, la Tărtătia, au fost descoperite celebrele tăbliţe de lut cu prima scriere din lume. Tot aici se află cetăţile fostei capitale politice a dacilor, Sarmisegetuza Regia.  Mai trebuie menţionat că prin 1950 forţele de ocupaţie sovietice au deschis în zonă, la Băiţa, o exploatare masivă de uraniu. Într-o perioadă de 10 ani s-a transportat în Uniunea Sovietică, numai de la o mină, peste 300.000 de tone de minereu de uraniu de calitate superioară.

Viaţa era să dispară

Scara vieţii

de pe Terra de trei ori

Viaţa a apărut pe Terra cu aproxiamtiv 4 miliarde de ani în urmă. Evoluţia ei a fost zguduită în perioada apariţiei pluricelularelor, cu 570 de milioane de ani în urmă, când a avut loc, nu se ştie de ce, o extinţie severă de specii. Ca şi când cineva ar fi dorit să distrugă viul de pe planetă. Unele specii au rezistat însă şi au apărut vertebratele, insectele şi primele reptile. Dar cu 285 de milioane de ani în urmă, a  avut loc, în mod straniu, a doua extincţie de specii.

Totuşi, cu 230 de milioane de ani în urmă au apărut dinozaurii. Dominaţia uriaşelor animale a durat 130 de milioane de ani, după care au dispărut din motive pe care oamenii de ştiinţă încă le-au elucidat în mod satisfăcător.