În România au fost amplasaţi, experimental, mai mulţi pomi electronici realizaţi prin tehnologii militare sovietice pentru culegere de informaţii

 În Herăstrău a crescut un ”copac spion”

Teoretic, ceea ce vedeţi aici nu existaă

În zona parcului Herăstrău, înainte de podul Băneasa, a apărut un brad artificial înalt de aproxiamtiv 20 de metri plin cu aparatură electronică. ”În momentul de faţă,  în România sunt amplasaţi, experimental,  mai mulţi astfel de copaci electronici”, ne-a explicat generalul Emil Străinu. Din punct de vedere tehnic, aceasta este o invenţie sovietică din anii ’60 care era destinată spionajului militar.

Bradul artificial nu poate fi remarcat din stradă, dar dacă te apropii, el distonează cu vegetaţia din jur. Dacă te apropi şi mai mult, vezi, printre crengile din material plastic, aparatură electronică prinsă de trunchiul bradului. Pare o chestie fără logică, despre care nimeni nu a putut, sau nu a vrut, să ne spună nimic - nici autorităţile publice locale, nici adminstraţia de stat. Teoretic, acest obiect nu există. Am aflat totuşi că este un pom electronic care are legătură cu tehnologiile militare de spionaj şi contraspionaj.

”În perioada războiului rece, fosta Uniune Sovietică a inventat o tehnică de mascare a unor obiective strategice prin plantarea unor adevărate păduri artificiale de conifere. Acestea rămâneau tot timpul verzi şi acopereau foarte bine obiectivele vizate. Ulterior, pe aceşti copaci a fost montată tehnică electronică de urmărire, iar materialele.  Această tehnică de protecţie şi de spionaj s-a răspândit ulterior pe tot globul. În timpul deplasării mele în zona 51, din Nevada, SUA, am putu constata că unul din cinci cactuşi era dinfibră de sticlă având încorporate camere de luat vederi şi senzori sonori. Înainte de 1989, România a fost una din puţinele ţări din lume care a experimentat cu succes un asemenea procedeu de mascare, iar  în acest moment în ţara noastră sunt amplasaţi, experimental,  mai mulţi astfel de copaci care au pe ei tehnologie electronică de ultimă oră”, ne-a spus generalul de brigadă Emil Străinu, fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări asimetrice.

Spion francez omorât cu ajutorul

pomilor cu ”ochi şi urechi”

 

Interesant este faptul că bradul despre care vorbim este amplsat într-o zonă „sensibilă„ a Bucureştiului, din punctul de vedere al spionajului.

După 1947, România a devenit stat comunist în mod oficial.  În acea perioadă, sub presiunea exercitată de trupele sovietică care staţionau în ţară, guvernul de la Bucureşti a semnat o înţelegere secretă cu URSS privind zonele din România care intrau sub supravegherea unilaterală a serviciilor secrete ruseşti, respectiv KGB. 

O asemenea zonă a fost cea din nordul Bucureştiului, mai precis zona Herăstrău - Băneasa. În aceast perimetru ruşii se ocupau cu spionajul şi organizau lucrurile murdare pe care le aveau de făcut în România. Printre tehnologiile folosite în spionaj, sovieticii au folosit şi ”copacii spioni”. Se pare că un asemenea pom a contribuit la uciderea unui om, în 1969.

În 1968, România îşi exprimase public distanţarea de URSS şi apropierea de statele occidentale, în special Franţa, iar KGB făcea eforturi disperate de a a frânge entuziasmul occidental al românilor.

În aceste condiţii, în vara anului 1969, colonelul Cheyron D’Abzac, ofiţer de informaţii militare franceze, însărcinat cu supravegherea zonei balcanice, inclusiv ţara noastră, se afla într-o vizită în România.

În timpul acestei vizite D’Abzac şi şoferul lui au fost ucişi într-un accident rutier straniu, în zona Băneasa din nordul Bucureştiului. Maşina lor a fost lovită frontal de un camion militar, deşi pe drum nu circulau alte maşini, traficul fiind anemic în Capitală în acea perioadă.

Când ministrul de externe, Mamea Mănescu, a cerut amănunte despre acea catastrofă diplomatică a politicii de securitate româneşti, s-a aflat că acel camion nu aparţinea armatei române, ci fusese adus în ţară prin frontiera URSS - România de serviciile de informaţii sovietice, fusese revopsit şi i se puseseră plăcuţe de înmatriculare false. Povestea este detaliată în controversatul volum ”Fereşte-mă, Doamne, de prieteni”, de Larry L. Watts.

La acea operaţiune KGB ”participaseră” şi ”copacii spion” din Herăstrău.

25.000 de spioni KGB au stat zece luni

în România, după căderea lui Ceauşescu

Teoretic, ”ultima invazie” a seviciilor secrete de la Moscova în România s-a consumat în perioada răsturnării regimului Ceuşescu.  La începutul lunii decembrie 1989 au venit în România 30.000 de turişti sovietici dovediţi ulterior că aparţinând structurilor KGB. Aproxiamtiv 25.000 dintre ei au rămas însă pe teritoriul ţării noastre până în octombrie 1990, când guvernul de la Bucureşti a cerut insistent autorităţilor de la Moscova să-şi ia spionii de aici. Ruşii şi-au chemat ”turiştii” înapoi, nu se ştie însă dacă aceştia au şi plecat. Oricum, e limpede că au lăsat în urmă ceva ce aminteşte de trecerea lor pe aici... prin Herăstrău...