Gustul legumelor este ucis de substanţele care le forţează coacerea. În aceşti ani se dă o bătălie pe viaţă şi pe moarte între soiurile autohtone şi cele străine

 Seminţele de legume din România,

o afacere de 15.000.000 de euro pe an

 

Realitatea este că o roşie importată din Turcia nu are gust, iar una produsă într-o gospodărie din Câmpia Română este delicioasă. De ce? Pentru că agricultura are anumite aspecte care o apropie de pocker: se poate trişa. Metoda, cel puţin în legumicultură, se numeşte ”coacere forţată”.

Aurel Spânu: ”Aşa arată soiul românesc Unirea crescut în seră. Dar să ştiţi că toate roşiile coaptă în mod natural, ca acestea, au gust bun, fie româneşti, fie străine”

S-a încetăţenit la noi ideea că a mânca sănătos înseamnă a mânca româneşte, iar soiurile autohtone sunt net superioare celor străine. Realitatea este însă mai complicată...

”Din start trebuie să lămurim cum stăm treaba cu gustul fructelor şi legumelor. Cele fără gust sunt <coapte> forţat. Să vă spun cum se face la roşii, de pildă: când leguma verde a ajuns la o anumită dimensiune, cam în luna mai, se înmoaie un beţişor într-o sticlă de Ethrel şi se unge gogoneaua. În şase zile această substanţă o înroşeşte. Adică ai ceva care seamană a roşie, dar e numai gogonea. Se recoltează şi se scoate pe piaţă. Are aspect, dar nu are miros şi gust de roşie. Ethrel ucide gustul legumelor. Acesta este secretul produselor scumpe scoase pe piaţă în extrasezon, care nu au, de fapt, calitatea de fructe şi legume. Există şi alte substanţe de <coacere> forţată, dar aceasta este cea mai răspândită la noi”, ne-a spus Aurel Spânu, 58 de ani, legumicultor din comuna Izvoarele, judeţul Giurgiu.

Ca atare, gustul nu e determinat de soi, ci de substanţa de înroşire forţată. În mai, roşiile contrafăcute se vând cu 7 lei kilogramul, sau mai mult – adică e afacere. Acestea au avantajul că rezistă mai mult decât cele coapte natural, iar importurile aduc în ţară aproape exclusiv asemenea făcături – de unde ideea că ceea ce este străin nu este bun.

Roşiile adevărate apar în iunie şi se vând la preţul de 3 lei pe kilogram, pentru a ajunge în toiul verii şi la 1 leu.

Agricultorii vor decide cine

câştigă războiul seminţelor

 

De la o plantă se recoltează chiar şi 25 de kilograme de roşii

În ceea ce priveşte soiurile, în acest moment se duce o adevărată luptă între cercetătorii români şi cei străini.

Staţiunea de cercetări legumicole din Buzău a scos pe piaţă, în acest an, 500 de soiuri și hibrizi de legume din patrimoniul genetic național, unele vechi de două sute de ani. Ele trebuie să câştige războiul cu soiurile străine care au invadat piaţa de la noi, deoarece din buzunarele cultivatorilor români pleacă anual 15 milioane euro pentru procurarea seminţelor. Desigur, agricultorii vor decide care soiuri vor câştiga bătălia - adică banii.

”Folosesc soiuri româneşti

din patriotism, dacă au calitate”

Aurel Spânu: ”Acest ardei gras provine din Bulgaria şi nu a fost stimulat cu nimic”

”Eu am 2.000 de metri pătraţi de solar şi produc legume pe care le vând în piaţa Moghioroş, din Bucureşti. De 17 ani am mulţi clienţi fideli şi m-am ferit să trişez, pentru că până la urmă cumpărătorul te prinde. Calitatea învinge întotdeauna - este o lege clară în comerţ. Dau 50 de bani pe o sămânţă, fie de roşie, de ardei sau castravete, şi recoltez, în medie, 6 kilograme de legume de pe o plantă. La castravete ajung şi la 25 de kilograme pe plantă. Sigur că soiurile româneşti sunt productive, dar sunt productive şi cele străine. Să vă dau un exemplu: la roşii eu cultiv un soi bulgăresc, unul olandez şi unul românesc. Cel românesc se numeşte Unirea şi e produs de Institutul de cercetare de la Buzău. Este foarte productiv, cu un gust foarte bun, dar... foarte bune sunt şi cele străine. Pe lângă asta, Unirea are o problemă, nu rezistă la fel de mult după recoltare ca cele străine - nu ştiu de ce. În aceste condiţii, ce fel de soiuri credeţi că va planta producătorul? Sigur că trebuie să vorbim de patriotism, dar patriotismul trebuie măsurat în calitate, altfel este fals, nu are viitor”, ne-a spus Aurel Spânu.

Unele substanţe de

coacere sunt otrăvitoare

Ethrel este un produs pentru stimularea coacerii legumelor şi fructelor al companiei Bayer CropScience, iar fişa tehnică de securitate a substanţei spune că utilizatorul nu trebui să intre în contact direct cu ea, pentru că este o otravă deosebit de periculoasă care nu are antidot. Teoretic, ea este comercializată de anumite firme care au postat anunţuri pe Internet, practic însă este foarte greu de găsit în România şi se vinde ”pe sub mână„.

Florina Pârvu, 43 de ani, şi Marin Cioacă, 62 de ani, din Izvoarele, judeţul Giurgiu, cultivă roşii de origine bulgărească în sera din curtea lor