De unde au ungurii din Covasna şi Harghita alfabet propriu?

 Secuii au furat o scriere dacică

 Fricţiunile maghiaro-române (cam de de doi bani) care au reaprins spiritele în ultimele zile, scot aspecte care se credeau uitate  în legătură cu teritoriile ardeleneşti din Curbura Carpaţilor.

Este vorba despre originea alfabetului secuiesc, care ar fi o străveche scriere a dacilor, apoi a românilor, preluată de la aceştia de către secui, în Evul Mediu.

În august 2007, între judeţele Braşov şi Covasna a apărut un panou cu titulatura “Ţinutul secuiesc”. Panoul, care trebuia să delimiteze specificul Harghitei şi al Covasnei faţă de restul României, ca un fel de hotar, conţinea un text scris cu litere ciudate, considerate ca aparţinând unui vechi alfabet secuiesc. Ce e acest alfabet? Ungurii susţin că literele au fost inventate de secui în perioada medievală, dar au fost folosite sporadic şi au rămas puţine inscripţii care să folosească acest alfabet supranumit “runic secuiesc”. Există o carte, “O istorie a criptologiei româneşti”, semnată de Vasile Maierean, fost şef al Centrului Naţional de Cifru şi Transmisiuni Cifrate, şi de Dan Dulciu, filolog specialist în criptologie, care aduce câteva lămuriri despre această scriere.

Alfabet preluat în Evul Mediu

Cartea are un capitol special despre scrierea secuiască. Autorii atrag atenţia asupra faptului că acest alfabet nu este secuiesc, ci îşi are originea într-o scriere străveche, inventată pe teritoriul României şi folosită de daci şi de urmaşii lor, românii, până în Evul Mediu. Când au venit în Ardeal, secuii au preluat această scriere de la români, urmaşii dacilor.

Au împrumutat din semnele de la Tărtăria, vechi de 7.000 de ani

Din cele 42 de caractere ale alfabetului secuiesc, 12 sunt identice cu literele scrierii descoperite la Tărtăria, judeţul Alba. Doar că scrierea de la Tărtăria are peste 7.000 de ani vechime, iar alfabetul secuiesc are doar 800 de ani. Secuii, populaţie vorbitoare de limbă maghiară, au ajuns în Curbura Carpaţilor pe la anul 1.100- 1.200 d. H. – deci nu puteau avea nici o legătură cu Tărtăria. Cronica “Gesta Hunnorum et Hungarorum” scrisă pe la 1283, chiar de unguri, spune: “Căci aceşti secui (...) duseră viaţa împreună cu blackii (românii-n.r.) în munţii graniţei. De unde amestecându- se cu blackii se zice că se folosesc de literele lor”.