De la începutul omeniri până acum, din ţara noastră s-au extras 2.070 de tone de metal preţios. Cu toate acestea,

România mai are 6.000 de tone de aur în

zăcăminte, în valoare de 250 de miliarde de euro

Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei", a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul de180 de leipentru un gram de au, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.

 

Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.

Suntem pe locul cinci în lume 

"Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic", a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.

«Ţara noastră primeşte prea puţin

pentru zăcămintele pe care le concesionează»

Profesor universitar dr. Gheorghe Popescu

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.

"Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul", a explicat prof. Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.

Guvernul a secretizat modul de

concesionare a rezervelor naturale

Dr. ing. Neagu Florea, fost director al Institutului de Cercetări Miniere, proiectantul câtorva mine de aur din Munţii Apuseni în anii '70, susţine că dacă până în 1989, mineritul aurului era foarte dezvoltat, după Revoluţie, producţia a scăzut necontenit, astfel că din anul 2005, România nu a mai scos nici un gram de aur din minele proprii, pe care le-a închis. Motivaţia oficială a fost că zăcămintele sunt epuizate.
Cu toate acestea, în ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur în ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. ANRM spune că datele privind aceste licenţe sunt secrete: "Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria surselor de interes public. (...) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate". Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.

Preşedintele Academiei, în război cu

BNR din cauza zăcămintelor naţionale

În luna septembrie, preşedintele Academiie Române, Ionel Haiduc, a avur o recţie foarte dură la remarca guvernatorului Băncii Naţionale (BNR), Mugur Isărescu conform căreia BNR nu are nevoie de aurul de la, celebra deja, Roşia Montană.

”Eu consider că acel aur ar trebui să aparţina Băncii Naţionale, să intre în Banca Naţională şi cotă parte să revină firmei care-l scoate ca să acopere cheltuielile de investiţie, cheltuielile de exploatare, de operare şi un profit rezonabil. Banca nu trebuie să cumpere acest aur. Eu am fost deranjat de afirmaţia băncii că nu are nevoie, că nu poate sau că nu trebuie să-l cumpere. Nu trebuie să-l cumpere, este al nostru, al statului român şi Banca Naţională trebuie să-l păstreze", a spus preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc