Din culisele mafiei ştiinţifice

Fie «pâinea» cercetătorilor cât de rea, tot le-o fură cineva!

Ministerul Educaţiei este pichetat zilnic de o maşină cu steaguri tricolore. În aceasta stă, de la ora 7. 00 până seara, “când plecă ministrul din instituţie”, Radu Minea, lider sindical pe domeniul cercetării. Vrea să dărâme “mafia ştiinţifică” din acest domeniu. Deocamdată, i se cam râde în nas...

România are aproximativ 12.000 de cercetători, ajungând la circa 50.000 dacă sunt socotiţi cei din marile companii private din ţara noastră. Pe scurt, în România, media este de 3,8 cercetători pe mia de persoane active, faţă de 10,7, cât este media europeană.

Pe lângă faptul că sunt puţini, cercetătorii se confruntă şi cu subfinanţarea: 0,17% din PIB, conform datelor Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare- Proiectare din România. Produsul Intern Brut de anul trecut a fost de 150 de miliarde de euro.

În domeniul cercetării au ajuns 250 de milioane de euro, ceea ce ar însemna cam 20.833 de euro de fiecare cercetător pe an.

Adică aproximativ 1.700 de euro pe lună de fiecare cercetător - dacă nu se alocă nimic acţiunii de cercetare în sine! Dar, cum aceasta înghite majoritatea fondurilor, cele 0,17% din PIB sunt departe de a fi suficiente Cercetării.

«Am fost sfătuit să renunţ la greva foamei»

Ei bine, după ce că sunt puţini, şi aceşti bani sunt furaţi de sub nasul cercetătorilor!... Acesta este unul din motivele pentru care Radu Minea pichetează Ministerul Educaţiei şi Cercetării din data de 1 iulie, cu unele intermitenţe - cât timp a fost în spital, iar ministrul, în vacanţă. Radu Minea are maşina, care este învelită în steaguri tricolore, parcată peste drum de minister.

“Vă invit în noul meu birou!”, spune omul. La începutul lunii iulie a stat 10 zile în greva foamei. “Am fost sfătuit de colegi să renunţ la greva foamei, că au nevoie de mine viu”. După ce a ieşit din spital, s-a refăcut, a aşteptat să revină ministrul Sorin Cîmpeanu la minister şi a reluat pichetarea, miercuri. De ce?

Din aceşti bani este hrănită clientela politică

Din cele 0,17% din PIB alocate anual cercetării, cercetătorii nu primesc aproape nimic. Institutele Naţionale de Cercetare trăiesc din ceea ce câştigă din contractele pe care le achiziţionează singure, susţine Radu Minea.

“Banii de la bugetul de stat sunt daţi pe cotizaţii internaţionale, indemnizaţii de academicieni şi mafiei ştiinţifice din cercetare. Cotizaţiile internaţionale înseamnă participarea noastră la CERN, de pildă, care nu aduce nimic ţării, dar pentru care noi trebuie să plătim taxă anuală. Indemnizaţiile de academicieni se referă la banii pe care îi iau Academiile înfiinţate pe Hotărâri de Guvern - Academia Română este altceva, are bugetul ei separat - pentru a hrăni clientela politică. Dacă vrei să obţii bani de cercetare de la stat trebuie să laşi taxă de protecţie de 20% din sumă acestor aşa-zise academii. Mafia ştiinţifică este cea instalată în ultimii 20 de ani la conducerea majorităţii institutelor naţionale de cercetare şi care câştigă bani prin distrugerea cercetării româneşti. De aceea, cerem ministerului eliminarea mafiei din structurile Institutelor Naţionale de Cercetare din ţară”, a adăugat Radu Minea.

Există soluţii: «Cheia succesului o are conducerea instituţiei»

“Cele mai mari greutăţi prin care am trecut au fost în anii 2008-2010. Ne luam salariile diminuate sau nu le luam deloc. E greu de imaginat cum poţi rezista 6-7 luni fără să-ţi iei salariul. Acea perioadă i-a afectat grav pe cercetători, lăsând urme adânci în psihicul lor”, a spus dr. ing. George Poteraş, cercetător ştiinţific I în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti. Potrivit acestuia, soluţii ar exista, iar acestea înseamnă manageri buni.

“Când la conducerea instituţiei noastre a venit un cercetător care s-a arătat a fi şi un foarte bun manager, institutul a devenit mai puternic şi mai competitiv. Am 30 de ani de cercetare şi acum mi-am dat seama cât de importantă e conducerea acestui tip de afacere - căci noi trăim din ce producem! Cheia succesului o are conducerea instituţiei”, ne-a mai spus dr. ing. Poteraş.

Cele mai mari discrepanţe din Europa

Deşi 93% din pensiile românilor sunt sub 1.000 de lei, cea mai mare pensie este de 27.453 de lei

 Ţara noastră numără 5,332 milioane de pensionari. Dintre ei, aproximativ 5 milioane au pensia sub 1.000 de lei. Mai mult, pensia medie în România este acum de 886 de lei. Cu toate acestea, ţara noastră înregistrează şi o pensie record de 27.453 de lei.

Din toată sărăcia fondului de pensii, statul român a putut aduna o brumă de bani ca să dea 20 de pensii cu valoare de peste 11.000 de lei fiecare. Conform datelor Casei Naţionale de Pensii, în fruntea topului se află un bucureştean din sectorul 1, care ia o pensie de 27.453 de lei pe lună (contravaloarea a 6.100 de euro).

Ce a făcut domnia sa pentru o astfel de pensie? A lucrat într-o unitate de comerţ exterior, pe vremuri… Conform unui calcul simplu, dacă, în medie, pentru o pensie de 886 de lei pe lună, un român trebuie să fi muncit o viaţă întreagă pe salariul mediu net de 2.000 de lei, atunci fericitul posesor al pensiei de 27.453 de lei trebuie să fi avut un salariu de 68.632 de lei pe lună, cu tot cu sporuri.

În fine, pe locul doi în “Top 20 pensii mari” se află un arădean, cu 19.019 lei. Urmează alte 18 pensii peste 11.000 de lei, din care doar una mai este din Arad, restul - toate din Bucureşti.

Pe meserii, în afară de foşti demnitari, cele mai mari pensii le încasează magistraţii. La capitolul top pensii mari, cel mai prost stă Teleormanul, care are “cea mai mică pensie mare” din ţară, de 5.200 de lei.

Un venit mic încape de 68,6 ori într-unul mare

Pensia medie netă pe toată România este de 886 lei, dar valoarea acesteia diferă de la judeţ la judeţ. Astfel, cea mai mică valoare a pensiei medii se înregistrează în judeţul Giurgiu, 711 lei, iar cea mai mare, în Bucureşti, 1.122 lei.

Pensia minimă în România a fost stabilită, la începutul acestui an, la valoarea de 400 de lei (88,8 euro). Ca o comparaţie, aici se poate menţiona că această pensie minimă este de 68,6 ori mai mică decât pensia maximă, cea de 27.453 de lei.

Ca o paralelă, în majoritatea ţărilor europene pensiile maxime au valoarea de aproximativ 2.500 de euro, iar cele minime variază de la 460 de euro în Irlanda şi 500 de euro în Grecia, la 677 de euro în Franta şi 1.250 de euro în Belgia - conform www.ec.europa. eu. În concluzie, acolo nu există discrepanţe aşa de mari între maxim şi minim ca în România.

621.995 de persoane trăiesc cu 400 de lei pe lună

Cele mai sărace judeţe, văzute prin prisma numărului de pensii minime înregistrate, se află în nord-estul şi sud-vestul ţării.

Vârful sărăciei este în Iaşi, cu 26.037 de persoane care trăiesc cu 400 de lei pe lună, urmat de judeţul Suceava, cu 25.861 de pensionari “sociali”, Dolj, cu 25.442, şi Bacău, cu 20.932 de persoane. Aici poate fi adăugat Teleormanul, cu 19.012 pensii minime, Prahova, cu 18.227, Constanţa, cu 17.728, Buzău, cu 18.225. În total, 621.995 de persoane trăiesc cu 400 de lei pe lună. Sunt persoane în vârstă, care trebuie să îşi mai cumpere şi medicamente.

Cum se calculează punctajul

Calculul pensiei se face prin înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu anual realizat de asigurat.

Pentru aceasta trebuie să aflăm mai întâi punctajul anual, care se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Abia acum putem afla punctajul mediu anual, care se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. În fine, punctul de pensie e o valoare ce variază în funcţie de deciziile guvernului. Valoarea punctului de pensie în 2015 este de 830,2 lei, faţă de 790,7 lei, nivelul din 2014.

Istoria şi derivatele ei…

Cel mai prost drum, dar şi cel mai bun drum din lume sunt în România

Cu 2.000 de ani în urmă, împăratul Traian a construit, în Dacia, un drum de 200 de kilometri, care stă şi astăzi la temelia unei porţiuni din Drumul European 70. Cu 10 luni în urmă, oficialităţile României au inaugurat o autostradă care s-a închis, pentru că s-a stricat!

Septembrie 2015:  a fost suspendată circulaţia pe autostrada A1 în porţiunea Orăştie-Sibiu. De ce? Pentru că asfaltul s-a crăpat, a alunecat înspre şanţurile marginale şi pune în pericol siguranţa în trafic. Autostrada a fost inaugurată cu 10 luni în urmă, respectiv noiembrie 2014.

Conform analizelor făcute, crăpăturile nu au drept cauză eventuale alunecări de teren, ci o tasare a infrastructurii, pricinuită de execuţia necorespunzătoare a lucrărilor la corpul autostrăzii, în perioada 2012 - 2013.

Aceste date au fost recunoscute şi de contructor, care va fi obligat să remedieze defecţiunea, aflată în garanţie, până pe 10 octombrie 2015.

Autostrada Orăştie- Sibiu măsoară 22 km şi a costat, bani plătiţi deja firmei italiene, 156.414.450,64 euro, adică 7,1 milioane euro pe kilometru. Menţionăm că standardul de costuri pentru autostrăzile din ţara noastră, realizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri (CANDNR), este de 4.714.480 euro pe kilometru la autostrăzile construite la şes, 6.175.200 euro pentru autostrăzile realizate în zonă deluroasă - cum este cazul Orăştie-Sibiu - şi 7.430.080 euro pe kilometru pentru autostrăzile construite la munte.

După cum se vede, costurile drumului abia inaugurat, care s-a prăbuşit deja, se apropie de cele ale unei autostrăzi montane cu tuneluri şi viaducte, diferenţa faţă de o autostradă de deal fiind de un milion de euro pe kilometru.

Dar, vorba unui scriitor, ce mai este milionul în ziua de azi?... De ce sunt drumurile noastre proaste? S-a lansat recent o idee conform căreia statul greşeşte pentru că aceptă oferte cu banii cei mai puţini, pentru că la bani puţini nu se poate cere calitate… Eroare!

La noi, de trei ori mai scump decât în Austria

“Contractele au standarde tehnice de calitate care trebuie respectate. Cu aceste standarde se intră la licitaţie, ele sunt obiectul licitaţiei. Sunt cantităţi şi calităţi clare, matematice. Nu e ca la medic, să-ţi spună că nu ţi-a rezistat organismul, indiferent ce a greşit el, sau la judecător, să nu i se întâmple nimic, indiferent ce ar judeca!”, a spus conferenţiar dr. ing. Victor Constantinescu, inventator în tehnologia contrucţiilor de drumuri.

În opinia inginerului Victor Constantinescu, care a construit căi rutiere în Libia, înainte de 1989, şcoala românească de specialitate este una din cele mai bune din lume, în sensul că avem specialişti de talie mondială, dar nu îi folosim.

Profesorul spune că principalele cauze pentru care autostrăzile noastre sunt scumpe şi proaste sunt preţurile prea mari ale documentaţiei; apoi licitaţiile care se câştigă fără o concurenţă reală; numeroasele anexe la contractul de bază, care măresc preţurile; falşii proprietari de terenuri, care cumpără din timp loturile vizate de proiectul de construcţie, cu informaţii de la vârfurile ierarhiei, ca să le vândă apoi statului pentru realizarea drumului la preţ triplu.

Şi nu în ultimul rând materialele folosite, în cantităţi mai mici şi la calităţi mai proaste decât standardele contractuale. Pe scurt: corupţia.

“Aşa ajungem să construim puţin şi prost. O autostradă costă la noi de trei ori mai mult decât în Austria, o ţară muntoasă. Trebuie să scăpăm de stilul acesta mafiot”, explică Victor Constantinescu.

Traian a fost învins doar de americani

Puţină lume ştie că, până acum zece ani, cel mai bun drum din lume era considerat cel construit de împăratul Traian, cu 2.000 de ani în urmă, între Drobeta-Turnu Severin şi actuala localitate Sarmizegetusa, fosta capitală Ulpia Traiana.

“Cei aproximativ 200 de kilometri de drum au fost realizaţi în câteva luni, cu un efort material şi uman imens. Construcţia a fost atât de solidă, cu infrastructură de un metru adâncime, încât porţiuni mari sunt înglobate şi acum în drumul modern (Drumul European 70 - n.r.) dintre cele două localităţi. Această realizare a fost depăşită abia acum câţiva ani de americani, cu tehnologia de acum. Adică au realizat aceeaşi lungime de cale rutieră într-un timp mai scurt”, ne-a spus Victor Constantinescu. Menţionăm că romanii au construit, în total, 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri în Dacia, în primii ani de ocupaţie.

Până în anul 2050, trebuie să avem 3.796 de kilometri de autostradă

Cu doar 700 de kilometri de autostrăzi, din care 100 au fost inauguraţi înainte de 1989, România se numără printre ţările de la coada clasamentului european, din perspectiva dezvoltării infrastructurii rutiere.

Conform angajamentelor internaţionale semnate de ţara noastră, până în anul 2030 trebuie să construim 2.833 de kilometri de autostradă, iar până în 2050, alţi 963 de kilometri. Adică peste 35 de ani ar trebui să avem 3.796 de kilometri de autostradă…

Săptămâna trecută, asfaltul românesc s-a făcut plastilină

Săptămâna trecută, CNADNR a restricţionat traficul rutier pentru maşinile cu tonaj mai mare de 7,5 tone în 15 judeţe ale ţării. Motivul: canicula a înmuiat asfaltul, iar tonajul mare vălureşte drumul.

Altfel spus, iarna se închid drumurile pentru că e zăpadă, vara se închid pentru că e căldură! “Asfaltul s-a făcut plastilină, iar drumurile au fost închise pentru a le proteja, conform legii. Acestea sunt cele mai bune măsuri care se pot lua în anumite condiţii bugetare. Sigur că anumite tehnologii conferă rezistenţă mult mai mare mixturii asfaltice, cum este armarea structurilor asfaltice groase, dar acestea costă bani mai mulţi”, ne-a explicat dr. ing. Constantinescu. Soluţia cea mai bună, net superioară mixturii asfaltice, dar şi mai scumpă, ar fi realizarea de drumuri betonate. Pe vremea lui Ceauşescu, România începuse să construiască asemenea căi rutiere.

“Dar au fost construite prost! România turna betonul la 22 sau 24 de centimetri, ca să facă economie, dar asemenea drumuri betonate se toarnă de la 40 de centimetri în sus, aşa cum s-au făcut pe vremea lui Hitler în Germania. Abia aşa ai structură rezistentă”, a adăugat Victor Constantinescu.

Din culisele energiei

Vă puteţi amenda singuri distribuitorul de curent electric!

Puţini români ştiu ce drepturi au din postura de consumator de energie electrică. Distribuitorul poate fi amendat, de pildă, printr-o simplă cerere a consumatorului care a rămas fără curent. 

În centrul Bucureştiului s-au înregistrat în cursul acestei veri nenumărate întreruperi de energie electrică. S-au stricat, pe rând, ba transformatoarele, ba reţelele - din cauza caniculei. Unele întreruperi au depăşit chiar şi o jumătate de zi.

Unul dintre consumatorii de energie din zona Cişmigiu, enervat că i se ia curentul când îi este lumea mai dragă, a făcut plângere la Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Aceasta l-a îndrumat pe consumator să-şi amendeze distribuitorul de energie! Da, cetăţenii pot amenda ei înşişi distribuitorul, conform legii.

Concret, conform standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 28/2007, distribuitorul nu poate planifica, într- un an calendaristic, în mediul urban, decât patru întreruperi de curent pentru dezvoltarea reţelei.

La oraş, legea prevede alte standarde de calitate

De asemenea, aceste tipuri de întreruperi, planificate, anunţate cu 24 de ore înainte, nu pot dura mai mult de 12 ore fiecare, la oraş. În mediu rural se schimbă puţin lucrurile, în sensul că numărul-limită de întreruperi planificate este de opt, iar durata fiecăreia este de 16 ore.

În cazul unei întreruperi accidentale, ea nu poate depăşi 12 ore în mediul urban şi 24 de ore în mediul rural, din momentul anunţării operatorului de distribuţie despre apariţia defecţiunii, în condiţii normale de vreme.

În condiţii meteorologice deosebite, întreruperea nu trebuie să depăşească 72 de ore. În cazul întreruperilor neanunţate, dacă două sau mai multe întreruperi au aceeaşi cauză şi se succed la intervale de timp de maximum 3 minute, acestea vor fi grupate şi considerate ca o singură întrerupere.

La fiecare 12 ore de «întuneric» se adaugă 20 de lei de amendă

În cazul nerespectării standardelor legale, este suficient ca în termen de 10 zile de la incident să trimiteţi o cerere către distribuitor. Acesta este obligat să vă achite 30 de lei pentru o întrerupere şi suplimentar câte 20 de lei la fiecare 12 ore de lipsă a curentului. Valoarea compensaţiilor pentru o întrerupere nu poate depăşi 100 de lei. Evident, mai multe întreruperi înseamană mai mulţi bani.

Austria a adus 2.200 de militari la graniţa cu Ungaria

A început militarizarea Europei!

 În timp ce miniştrii de interne ai statelor UE negociau cotele de refugiaţi care să revină fiecărei ţări în parte, centrul Europei se transformă în zonă militarizată. Motivul acestei harababuri la care asistăm acum: un zăcământ enorm de petrol şi de gaze în estul Mării Mediterane!

A căzut Schengen? Aceasta este întrebarea apărută deja pe buzele europenilor. Oficialităţile au instituit controale la graniţele Germaniei, Austriei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei. Speriată de afluxul mare de imigranţi, Austria a trimis armata la graniţa cu Ungaria. Aceasta din urmă a trimis, la rândul ei, încă 900 de poliţişti la graniţa cu Serbia. Ungurii preiau refugiaţii şi îi transportă în trenuri direct spre Austria. Doar ieri, 10.000 de imigranţi, în special din Siria, erau aşteptaţi la graniţa dintre cele două state Schengen. Ungaria a anunţat că de acum încolo imigranţii intraţi ilegal pe teritoriul său vor fi arestaţi.

Rusia va ataca Statul Islamic

În aceste condiţii, s-au negociat ieri, la Bruxelles, cotele de migranţi pe care ar trebui să le primească fiecare stat membru al Uniunii Europene. Redistribuirea are drept scop slăbirea presiunii valurilor de refugiaţi care caută cu încăpăţânare destinaţia “Germania”. România, alături de Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, a refuzat cotele impuse de Parlamentul European, respectiv 6.300 de persoane, şi a susţinut că nu poate caza mai mult de 1.800 de oameni. Între timp, Rusia a trimis trupe terestre în Siria şi se pregăteşte să atace ISIS, deşi preşedintele american Barack Obama a criticat aspru decizia ruşilor. Specialiştii consideră că Statul Islamic a apărut, de fapt, pe fondul descoperirii unui zăcământ de hidrocarburi în Mediterană. Occidentalii vor să îi gonească pe ruşi din zonă, iar aceştia nu renunţă. Chiar şi actuala criză a refugiaţilor nu ar fi decât efectul confruntărilor de interese ale marilor puteri în această zonă.

Iohannis: «Spaţiul Schengen este nefuncţional»

“Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă”, a spus ieri Klaus Iohannis (foto). Despre situaţia primirii de imigranţi, preşedintele şi-a menţinut poziţia împotriva cotelor obligatorii şi a spus: “Foarte multă lume crede că primirea imigranţilor înseamnă locuri de cazare. Ar fi foarte uşor să se găsească mii de locuri de cazare. Dacă primim imigranţi, nu îi primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Trebuie şcolarizaţi, ei trebuie integraţi în societate, să îşi găsească locuinţe pe banii lor, locuri de muncă”.

 

Miza: 122 de trilioane metri cubi de gaz şi 1,7 miliarde de barili de petrol

Aşa arată harta z acamantului numit Bazinul Levantin

Cel mai mare exod de populaţii de după al Doilea Război Mondial, cum sunt considerate evenimentele la care asistăm acum, are la bază tot un război: pe resurse energetice.

Se ştie că cel mai mare val de refugiaţi din acest moment vine din Siria. Ce se întâmplă acolo? În anul 2010 a fost descoperit un zăcământ uriaş de hidrocarburi în estul Mării Mediterane. Serviciul German pentru Geofizică şi Materii Prime spunea, pentru Deutsche Welle: “Bazinul Levantin al Mării Mediterane oferă un mare potenţial pentru extracţia de gaze”. “E vorba despre o zonă submarină care se întinde din nordul Egiptului până în Turcia, ce conţine 1,7 miliarde de barili de petrol şi 122 de trilioane de metri cubi de gaz. Enormele rezerve de gaz şi de petrol, găsite într-o zonă împărţită între Grecia, Turcia, Cipru, Israel, Siria şi Liban, arată că regiunea ar putea deveni un nou Golf Persic”, a spus prof. universitar dr. Nicolae Radu, expert pe probleme de ştiinţe militare şi informaţii. Această descoperire a declanşat “primăvara arabă”, în care conducătorii statelor din jurul acestui zăcământ au fost înlăturaţi de la putere de către forţele occidentale. Mai puţin în Siria. “Prietenia dintre Rusia şi Siria durează de mai bine de patru decenii. Rusia are în Siria singura ei bază navală la Marea Mediterană şi singurul avanpost din Orientul Mijlociu”, explică Nicolae Radu. Moscova nu va lăsa din mână poziţia sa privilegiată de lângă această resursă naturală excepţională. Ruşii intenţionează acum să-i anihileze pe adversarii lor direcţi din zonă: Statul Islamic. Refugiaţii, în marea lor majoritate, sunt victime colaterale. l

Clima o ia razna în Europa

Occidentul va îngheţa, iar în România va fi secetă!

Englezii au anunţat că se aşteaptă ca în următoarele luni să se instaleze la ei cea mai rece iarnă din ultimii 50 de ani. Între timp, meteorologii români anunţă, pentru zona noastră, o iarnă caldă şi secetoasă.

Britanicii spun că se aşteaptă ca ninsori abundente să pună stăpânire pe Occidentul Europei încă din luna noiembrie, iar zăpada să persiste timp de cel puţin cinci luni. De asemenea, ei cred că malurile oceanului vor îngheţa din cauza temperaturilor deosebit de scăzute, aşa cum s-a mai întâmplat şi în iarna 1962-1963. Cauza acestei dereglări către rece a vremii este explicată prin perturbarea activităţii Curentului Golfului, care încălzeşte coastele Europei de Vest, în special Anglia, unde iernile extrem de reci vor deveni ceva obişnuit în următoarele decenii.

Curentul Golfului şi-a încetinit cursul

Practic, viteza de deplasare a curentului şi temperatura sa au scăzut din cauza topirii accentuate a banchizei polare şi a creşterii debitelor marilor fluvii siberiene care se varsă în Oceanul Arctic. Dar o asemenea perturbare a curentului oceanic cald influenţează, indirect, şi mişcările de aer la nivel global. În timp ce Occidentul va îngheţa, acoperit de zăpadă, în România se vor înregistra ierni din ce în ce mai blânde, dar cu precipitaţii din ce în ce mai puţine. “În deceniile următoare, iernile de la noi vor fi din ce în ce mai calde, cu temperaturi peste zero grade, iar stratul de zăpadă şi precipitaţiile, în general, se vor împuţina. Este efectul fenomenului de încălzire globală, care ne va afecta din ce în ce mai mult în deceniile următoare”, ne-a spus Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Curentul Golfului are o lăţime de 500 km

Curentul Golfului este un curent oceanic cald de suprafaţă în nordul Oceanului Atlantic. Se formează în Strâmtoarea Florida şi străbate oceanul de la vest spre est, influenţând clima unor ţări litorale din nord-vestul Europei. În mod normal, lăţimea curentului variază între 75 şi 500 km, iar temperatura, de la 24 la 26° C.

Populaţia este minţită în privinţa sistemului de asigurări

Pensia nu este ban public, ci ban privat al asiguratului!

Conform unui studiu al Academiei Române, Fondul de Pensii este în prag de prăbuşire. Într-un interval de 15 ani, sistemul de pensii va da faliment, din motive demografice - conform studiului. Totuşi, fiecare cetăţean primeşte pensie în funcţie de cât a contribuit el la fond, în nume propriu. Ca atare, fiecare îşi poate pune întrebarea: unde sunt banii mei?

Dacă la ora actuală, unui număr de 100 de persoane adulte îi revin 25 de persoane trecute de 65 de ani, proporţia se va dubla la nivelul anului 2050, când 100 de persoane ar fi nevoite să susţină financiar pensiile a 50 de bătrâni. Altfel spus, cei care contribuie acum la fond plătesc, de fapt, banii actualilor pensionari, urmând ca ei să încaseze banii pe care îi vor vira viitorii contribuabili.

Dar peste 15 ani vor fifoarte mulţi pensionari şi foarte puţini contribuabili, deci nu vor mai exista bani la fond. Ca atare, actualii contribuabili nu vor mai primi pensii de stat, chiar dacă au cotizat toată viaţa! Problema este că nicăieri nu scrie în Legea pensiilor sau în altă lege că statul ia bani de la cineva pentru altcineva. Adică, fiecare primeşte pensie în funcţie de cât a contribuit la fond.

«Eu am plătit pentru mine, nu pentru altcineva!»

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Pensionarilor, Ştefan Dumitrescu, a spus, uşor iritat, că fondul se prăbuşeşte din cauză că a fost prost administrat, nu pentru că nu ar mai fi cine să plătească la el:

“Eu nu am nevoie să fiu întreţinut de nimeni - eu am plătit pentru mine, nu pentru altcineva! Fondul nu este ban public, ci privat, sunt banii deponenţilor. Unde sunt banii pe care i-am plătit toată viaţa la Fondul de Pensii?”

«Pensia nu poate fi impozitată»

Avocatul Iulian Urban, preşedintele Asociaţiei de Asistenţă pentru Consumatori, fost senator, a spus:

“Pensionarii au dreptate, ei şi-au plătit deja contribuţia. Adică, nu există nici o legătură de cauzalitate între cei care produc acum şi actualii pensionari. Primii contribuie la viitoarele lor pensii, bani ce ar trebui investiţi de stat pentru a le aduce plusvaloare. Ceilalţi au deja banii strânşi, agonisiţi, reţinuţi şi folosiţi de stat, iar acum statul ar trebui să-i restituie. Doi: pensia nu poate fi impozitată, fiindcă salariile din care s-a constituit pensia au fost impozitate, deci se practică o dublă reţinere a dărilor dintr-un drept privat în mod abuziv. Juridic, aceşti bani nu mai constituie un venit, ci o creanţă, iar statul, ca debitor, trebuie să o restituie în condiţiile legii”.

Adică, pe scurt, la un moment dat, cineva va trebui să dea socoteală, în urma unui audit, pentru cheltuirea banilor destinaţi pensionarilor în ultimii 25 de ani…

Şmecherii cu banii pensionarilor

“În 1989, Fondul de Pensii avea excedent. În 1996, acel excedent dispăruse. Asta pentru că Fondul de Pensii nu a fost protejat de inflaţie, pe de o parte. Totodată, Fondul de Pensii a fost folosit pentru acoperirea unor şmecherii la bugetul de stat”, ne-a declarat economistul Ilie Şerbănescu.

În acest moment, tot ce este contribuţie la Fondul de Pensii, fondul de sănătate şi fondul de şomaj merge într-un singur cont, la Ministerul Finanţelor, de unde intră la bugetul de stat - adică e o căciulă comună.

De aici este distribuit către diferitele ministere în funcţie de declaratiile 112, în care apar sumele depuse în contul CAS de către angajatori. Altfel spus, banii privaţi ai asiguraţilor sunt distribuiţi în funcţie de nevoile statului, deşi fondurile nu sunt ale lui.