O firmă a Consiliului General Bucureşti a intrat în insolvenţă, deşi aducea un beneficiu de 46.000 de euro pe lună

Municipalitatea a rătăcit 4,656 milioane de euro într-un service auto: afacerea Ciclop

Cât de bun gospodar este Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB)? La începutul lunii august, Service Ciclop SA, firmă care aparţine exclusiv CGMB, a intrat în insolvenţă, în mod straniu, deşi avea în cont 3 milioane de euro pentru investiţii, pe lângă care încasa, şi încasează, 46.000 de euro pe lună din închirierea unor spaţii. Subliniem că este vorba despre bani pulbici...

În 1989, înainte de împuşcarea lui Ceauşescu, firma Ciclop avea nouă subunităţi şi era singura societate de service auto de elită din România. Reprezentanţele tuturor mărcilor de autoturisme occidentale, de la Volvo la Mercedes, figurau la Ciclop.

După 1990 firma a trecut la Consiliul General, iar municipalitatea încasa la bugetul local toate beneficiile, lăsând societăţii doar banii pentru investiţii.

Conform salariaţilor societăţii, care au dorit să nu li se divulge identitatea, din vânzarea câtorva locaţii Ciclop a strâns, până în anul 2007, suma de 3 milioane de euro, bani puşi de o parte pentru viitoarele investiţii. Totodată, societatea primăriei a închiriat câteva spaţii de pe urma cărora a încast – şi încasează - 46.000 de euro pe lună.

Cei aproxiamtiv 250 de angajaţi aveau contracte de muncă pe cote procentuale, adică aveau un salariu minim pe economie şi restul era procent din ceea ce aduceau societăţii. Cu alte cuvinte  totul era gândit în aşa fel încât muncitorii să-şi producă singuri salariile, ba mai mult, să acopere salariile celor de la birouri şi, pe lângă acestea, să aducă şi un profit primăriei. Vânzările şi închirierile de spaţii intrau la altă categorie, erau beneficiu curat.

Externalizarea serviciilor

a triplat cheltuielile

În anul 2007 consilierii au hotărât să mute sediul central din Bd. Magheru nr. 6-8, din cauză că imobilul era revendicat. S-a optat pentru modernizarea unui alt sediu Ciclop, din Şos. Giurgiului. Aşa ”s-a intrat” în contul de 3 milioane de euro destinat investiţiilor. De asemenea, au fost externalizate serviciile de contabilitate, serviciul juridic şi cel de cadre, cheltuielile cu aceste servicii triplându-se automat.

Indiferent de cheltuielile mai sus menţionate, societatea ar fi trebuit să mergea totuşi pe profit, ţinând cont de chiria lunară de 46.000 de euro pe care o încasa şi pe modul de salarizare al angajaţilor.

Cu toate acestea, în noiembrie 2010, conducerea firmei a dat afară 40 de muncitori, pe motiv că trebuie reduse cheltuielile salariale, iar pe 1 august 2011 Ciclop a intrat în insolvenţă pentru că nu şi-a plătit furnizorii.

Se urmărim puţin banii... Din august 2007 până în august 2011, adică în 36 de luni, Ciclop a încasat, doar din chirii, suma de 1.656.000 de euro. La aceasta adăugăm cele 3.000.000 de euro pentru investiţii şi obţinem 4.656.000 de euro tocaţi în doar trei ani, în condiţiile în care salariaţii se susţineau singuri.

Între timp, adică după ce s-a declarat insolvenţa, Ciclop a plătit 200.000 de euro pentru renovarea subunităţii de pe strada Ruică. Iar, la începutul lunii octombrie au fost daţi afară încă  40 de muncitori, pentru reducere de cheltuieli.

Reamintim că bani despre care vorbim sunt publici, adică aparţin, sau au aparţinut, bugetului local al Muncicipiului Bucureşti.

Cum se poate justifica absenţa sumei de 4.656.000 de euro? Aşteptăm un răspuns.

A fost primul imobil european

contruit pe role antiseismice

După cutremurul din 1977, autorităţile comuniste au luat la puricat toate dosarele imobilelor din centrul Bucureştiului. Atunci s-a aflat că blocul Ciclop a fost construit în 1929 de o anume familie Mihăescu pe un teren cumpărat de la familia Bragadiru.

A fost primul imobil din Europa contruit antiseismic pe role. În acest moment Ciclopul şi Intercontinetalul sunt singurele clădiri din Bucureşti care au role de preluare şi diminuare a mişcărilor telurice.

După anul 1990 documentele privind blocul ciclop au dispărut din arhive, dar au apărut câţiva pretinşi urmaşi ai familiei Bragadiru care au cerut imobilul, deşi familia Bragadiru nu avea nicio legătură cu clădirea.

Până în anul 2001 instanţa a respins cererile acestora de retrocedare a clădirii, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, pe motiv că nu au prezentat acte legale de moştenitori ai clădirii. Totuşi, Primăria Capitalei a emis Decizia nr. 112/28.09.2001, prin care se dispune restituirea în natură a imobilului Ciclop către moştenitori. Cu hârtia de la Primărie aceştia s-au dus din nou în instanţă. Deocamdată blocul a fost evacuat de societatea Ciclop, deşi nimeni nu a văzut până acum vreo hotărâre judecătorească de retrocedare.

După cum vedeţi:

- Valoarea contractul de închiriere a unui spaţiu în Bd. Timişoara, valabil până în 2017, dintre Ciclop şi o firmă este de 36.000 de euro pe lună, fără TVA

- Contractul colectiv de muncă de la Ciclop spune că salariile se dau în funcţie de realizări, adică oamenii îşi dau singuri salariile, în funcţie de cât lucrează

- În lista achiziţiilor Service Ciclop figurează la poziţia 107, de exemplu, coarbă cheie roţi, cumpărată cu 150 de euro. Pe piaţă, acelaşi produc valorează 99 de lei. De asemenea, un cric hidraulic, poziţia 115, a fost cumpărat de Ciclop cu 1.170 de euro, iar preţul piaţă al unui asemenea produs este de 160 de euro

- Un cărucior de scule, poziţia 1, a fost achiziţionat de Ciclop cu 1.193 de euro, iar valoare lui pe piaţa liberă este de 1.789 de lei