Şeful controversatului Grup Bilderberg, Vicontele Etienne Davignon, a susţinut săptămâna trecută un discurs la Banca Naţională a României pe tema "Uniunea Europeană după criza datoriilor suverane”. Grupul Bilderberg este considerat un ”club elitist al lumii”, un grup al ”iluminaţilor” care trasează din umbră, peste capetele guvernelor, traictoria viitoare a omenirii.
Cele mai influente cluburi elitiste din lume sunt, în acest moment, Bilderberg, Clubul de la Roma, Consiliul pentru Relaţii Externe - al cărei preşedinte, Richard Haass, a fost şi el prezent la întâlnirea de la Bucureşti, şi Comisia Trilaterală - care a susţinut o şedinţă, tot în capitala României, tot la Banca Naţională, cu exact un an în urmă. Membrii acestor cercuri sunt oamenii cei mai influenţi de pe planetă: politicieni, oameni de afaceri şi bancheri. Ei se întâlnesc anual, trasează liniile directoare, apoi guvernele statelor implementează ceea ce au hotărât aceşti oameni. Intenţia lor este exprimată plastic prin declaraţia din anul 2005 a lui Richard Haass pentru BBC: „În epoca globalizării, statele ar trebui să cedeze o parte din suveranitate către instituţiile internaţionale, pentru a-şi proteja propriile interese”. Trebuie să menţionăm faptul că guvernatorul Mugur Isărescu este membru al Comisie Trilaterale, adică face parte dintre ”iluminaţi”, împreună cu Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanţelor şi fost director executiv adjunct la Banca Mondială.
Vor să evite al treilea
război mondial
Criza datoriilor suverane, despre care s-a discutat săptămâna tecută la Bucureşti, este un complex de evenimente financiare care a dus la criza mondială actuală. Cuvântul ”datorie” are o variantă în limba greacă, ”amartias”, care însemană şi ”păcat” - lucru destul de semnificativ pentru ceea ce s-a întâmplat în fapt în ultimii patru ani. Pe scurt, în 2007, băncile vestice, în special americane, au acumulat, din lăcomie, credite neperformante pe care debitorii nu au putut să le mai restituie. Pentru a nu falimenta băncile, guvernele au pompat în ele bani de la buget, adică banii contribuabililor. Astfel, datoriile particulare au devenit datorii suverane ale statelor. Cu alte cuvinte s-a luat de la cei mulţi şi săraci şi s-a dat la cei puţini şi bogaţi. Această intervenţie nu a dat rezultatele scontate, deoarece criza economico-fianciară s-a extins, iar resursele financiare s-au epuizat. Întâlnirea de la Bucureşti a vrut să traseze câteva directive pe care omenirea, în special statele Uniunii Europene, ar trebui să le adopte pentru a nu intra în colaps total şi, spun unele voci, calea care trebuie urmată pentru a evita cel de-al treilea război mondial. ”Iluminaţii” au optat, şi optează, pentru întărirea Uniunii Europene şi a structurilor suprastatale. Desigur, presa nu a putut afla detaliile întâlnirii de la Bucureşti, dar nimeni nu ştie de ce s-au ţinut secrete aceste detalii.
”Bilderbergii” fac parte din
cele mai bogate familii
Potrivit site-ul oficial, Grupul Bilderberg este un forum de discuţii care reuneşte personalităţi mondiale. Organizaţia s-a reunit prima dată în 1954, în Olanda, fondator fiind prinţul Bernard al Olandei. Clubul poartă numele hotelului din localitatea Oosterbeek unde a avut loc prima întâlnire destinată consolidării relaţiilor americano-europene şi impiedicării unui al treilea război mondial.
Grupul Bilderberg susţine şedinţe anuale la care participă aproxiamtiv 130 de persoane.
În timp, la şedinţele Grupului Bilderberg au luat parte David Rockefeller, Hillary Clinton, Bill Clinton, Donald Rumsfeld, Henry Kissinger, regele Juan Carlos al Spaniei, Regina Beatrix a Olandei şi Tony Blair, dar şi reprezentanţi ai IBM, Xerox, Royal Dutch Shell şi Nokia.
Susţinătorii teoriilor conspiraţiei spun că exista unele caracteristici comune ale membrilor Bilderberg: cu toţii fac parte din cele mai bogate familii ale lumii, au studiat în aceleaşi universităţi în scopul formării unei optici identice referitoare la lumea înconjurătoare, iar majoritatea lor sunt membri în organizaţia cu caracter ermetic-conspirativ ”Skull and Bones” - organizaţie care are ca emblemă un cap de mort.
Ce rost mai au alegerile libere dacă o
entitate suprastatală conduce naţiunile?
Ideea de a conduce omenirea peste capetele naţiunilor este veche. Pe la începutul epocii moderne, cu aproximativ 300 de ani în urmă, nevoia celor îmbogăţiţi din activităţi industriale şi comerciale de a da jos nobilimea de la conducerea statelor a născut organizaţia secretă numită îndeobşte Masonerie. Adepţii teroriei conspiraţiei susţin că a fost vorba de un adevărat “guvern mondial din umbră” care a tras sforile în toată lumea. După mijlocul secolului XX, masoneria începe să-şi piardă din importanţă, locul ei fiind luat de organisme care nu şi-au mai ascuns identitatea şi şi-au asumat oficial rolul de conducător al lumii. Părerile despre acest organisme suprastatale sunt împărţite în susţineri şi critici. Unii spun că o decizie politică se poate lua mai uşor într-un grup restrâns, poate fi controlată mai eficient şi poate fi implementată mai rapid printr-o conducere unitară. Criticii se întreabă însă ce rost mai au alegerile libere şi unde mai este democraţia, dacă o entitate suprastatală conduce naţiunile. În aceeaşi ordine de idei, politologii atrag atenţia că o sută de minţi judecă mai puţin corect decât o sută de milioane de minţi. Adică eliminarea maselor din mecanismul de elaborare a deciziilor nu este benefică omenirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu