Din lipsă de investiţii, infrastructura CFR a devenit o ruletă rusească pentru călători

Podurile Cernavodă şi Feteşti

sunt în pericol de prăbuşire

Trenurile de mare viteză sunt la mare modă în toată lumea. Doar la noi, garniturile merg “tiptil”... ca şi când s-ar teme de ceva.

Şinele se dilată vara şi se contractă iarna. Acestea sunt motivele principale pe care Ministerul Transporturilor le invocă mereu pentru întârzierile trenurilor, mai mari decât pe timpul lui Ceauşescu, care îi enervează pe călători.
Chiar şi pe linia Bucureşti- Constanţa, proaspăt reabilitată pentru viteza de 160 de kilometri pe oră, se merge cu 5 kilometri pe oră pe podurile Feteşti şi Cernavodă. De ce? În România se reabilitează anual 12 kilometri de cale ferată, din totalul de 20.677 de kilometri. Informaţia a fost furnizată chiar de Macarie Moldovan, director general CFR SA, care a subliniat că “e o cifră pe care mi-e şi ruşine să v-o spun”. Din această “ruşine” rezultă însă o problemă foarte periculoasă.
“Pe podurile de la Feteşti şi Cernavodă se circulă cu viteza de 5 kilometri la oră pentru că altfel podurile ar intra în vibraţie şi ar pune în pericol vieţile călătorilor - înţelegeţi ce vreau să spun. De altfel, toată linia ferată din România este deficitară la capitolul investiţii şi, implicit, la siguranţa în trafic. De aceea avem întârzieri pe toate traseele. Se circulă mai încet decât pe vremea lui Ceauşescu, pentru a nu se pune în pericol vieţile călătorilor - liniile ferate sunt un dezastru la noi. Acesta este adevărul tragic!”, a explicat prof. univ. dr. Ioan Sebeşan, şef de catedră la Facultatea de Transporturi din cadrul Politehnicii din Bucureşti.

Sunt bani de reabilitări, dar nu există competenţă

Motivul pentru care nu se fac investiţii în domeniul căilor ferate nu este lipsa banilor. Există numeroase fonduri europene care ar putea fi accesate pe acest domeniu, dar este nevoie de specialişti care să ştie să facă proiectele. Din păcate, asemenea persoane nu există în Ministerul Transporturilor. Exemplu: anul acesta s-au înscris la masterat, la Facultatea de Transporturi, un absolvent de Agronomie, acum director în Ministerul Transporturilor, şi un absolvent de Transporturi, actualmente ucenic la un service auto.
Primul a câştigat postul pe pile şi acum trebuie să facă un masterat, ceva, să nu fie chiar bâtă în domeniul pe care îl manageriază. Celălalt, care a terminat facultatea ca şef de promoţie, dar nu a putut câştiga concursul pe vreun post în Ministerul Transporturilor pentru că nu a avut pile, îşi completează studiile pentru a pleca în Occident, unde se caută specialişti. Altfel spus, decât să dăm afară incompetenţii din minister, mai bine mergem încet cu trenul pentru a nu omorî călătorii... 

Reabilitările, 

făcute prost

“Incompetenţa a distrus căile ferate din ţara noastră. Linia Bucureşti - Câmpina a fost reabilitată cu puţini ani în urmă, iar acum este distrusă. Linia de viteză Bucureşti - Constanţa a fost refăcută recent, cu mulţi bani, pentru a se circula pe ea cu 160 de kilometri pe oră, deşi se ştia că trenurile de viteză ating 300 de kilometri pe oră. Aud că se va reabilita din nou, cu alţi bani, de către chinezi. Nu ştiu de ce vin chinezii, pentru că ei nu au tehnologie pentru trenuri de mare viteză, trenurile lor sunt făcute de germani şi japonezi. Probabil că ei pun doar banii, pe care îi vor recupera ulterior”, a mai zis prof. Ioan Sebeşan. 

Director CFR condamnat 

pentru deturnare de fonduri

Mihai Necolaiciuc, fostul director al CFR, a fost condamnat definitiv, anul trecut, de Curtea de Apel Bucuresti, la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru deturnare de fonduri. În acelaşi dosar, Viorica Olaru, fost director al Direcţiei Economice în cadrul CFR, a fost condamnată definitiv la trei ani de închisoare cu executare, pentru aceeaşi infracţiune. Pe latura civilă, instanţa a admis în parte acţiunea Ministerului Transporturilor şi i-a obligat pe Mihai Necolaiciuc şi pe Viorica Olaru să plătească în solidar cu partea responsabilă SC CNCF - CFR SA suma de 8.459.972 de lei către Ministerul Transporturilor. În acest context, nu este greu de înţeles de ce merg prost lucrurile pe căile ferate...

România a intrat în procedură de 

infringement din cauza căilor ferate

Comisia Europeană (CE) a lansat o procedură de infringement împotriva României pentru nerespectarea legislaţiei UE privind siguranţa căilor ferate. CE cere României să demonstreze că reţelele sale feroviare, parte a reţelei comunitare europene, prezintă în mod constant niveluri înalte de securitate, iar cetăţenii europeni pot călători în siguranţă pe aceste reţele, conform Directivei 49 din 2004, care nu se regăseşte în legislaţia naţională. 

Zeci de victime în accidente 

de tren în ultimii 24 de ani

 

În total, după 1990, au avut loc nu mai puţin de 20 de accidente feroviare majore, soldate cu mai multe zeci de victime. Majoritatea au fost cauzate de deraieri şi de tamponări la trecerile drumurilor la nivel cu calea ferată.
Cel mai grav a avut loc în 2009, când un microbuz a fost lovit în plin, la trecerea la nivel de la Scânteia. Toţi cei 14 pasageri din microbuz şi-au pierdut viaţa. “Nu este normal să avem treceri, ci pasaje rutiere peste calea ferată. Nu le avem din lipsă de investiţii, deşi, repet, bani există”, a mai spus prof. Ioan Sebeşan.