Românii sunt bombardaţi pe Internet cu oferte de locuri de muncă “capcană” din Occident:

Dacă speli 200.000 de dolari,

primeşti 8.500 de euro

Desigur, oferta este tentantă, dar aici trebuie adăugat şi riscul: 12 ani de puşcărie şi confiscarea bunurilor care au condus la infracţiune. De ce: vorbim de fapt despre bani murdari obţinuţi în Occident care ajung, prin “curăţare”, să finanţeze oficial crima organizată şi terorismul.

Aşa se agaţă clientul...

 Anumite firme occidentale bombardează, de vreo două luni, adresele de email ale românilor  cu ofertă de muncă ieşită din comun: contracte pentru spălare de bani

Cum se petrece tărăşenia - pentru că şi jurnaliştii sunt vânaţi cu astfel de oferte:

iniţial, primeşti pe adresa de email o invitaţie de a câştiga bani. Dacă răspunzi, ţi se trimite un text explicativ şi un contract pe două pagini din partea unei firme, în cazul nostru o bancă cipriotă. Ce ţi se cere, dacă semnezi contractul? Trebuie să pui la dispoziţia angajatorului un cont bancar pe numele tău, în care să primeşti sume de bani, în valoare de 10.000 de dolari americani de fiecare tranşă, pe care trebuie să îi transferi prin Western Union sau MoneyGram în conturile indicate de angajator. Vei face între 3 şi 5 transferuri săptămânal. În schimb, ţi se promite un salariu de 2.500 de euro pe lună şi un bonus de 4% din sumele tranzacţionate.

Riscul este doar de

12 ani de puşcărie

Dacă facem, să zicem, 5 tranferuri săptămânale, am tranzacţiona 200.000 de dolari pe lună, pentru care am primi salariul plus un bonus de 8.000 de dolari (aproxiamtiv 6.000 de euro). Câştig total: 8.500 de euro pe lună. Angajatorul îţi va scrie, ca explicaţie, că prin acest mod de a transfera bani el nu mai plăteşte taxe de 400 de dolari de transfer, ci numai 30 de dolari. Foarte important: mesajul are un paragraf care spune că primele două săptămâni de transferuri vor fi “de probă”. Vom vedea de ce…

În fine, am transmis oferta Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), ca să ne asigurăm dacă este totul în regulă. Bineînţeles că nu este în regulă! Este un fenomen cunoscut şi urmărit de ONPCSB, respective încercarea de folosire a persoanelor fizice, ca persoane interpuse, pentru transferul unor fonduri, în general din ţări vest europene, prin România, către alte state din estul Europei. Totul se pertece pe Internet, partenerii de “afacere” nevând niciun contact direct.

Fondurile spălate sunt folosite, în majoritatea cazurilor, pentru finanţarea crimei organizate şi terorismului. Asta însemană că cel implicat, angajatul, cum ar veni, riscă 12 ani de puşcărie şi confiscarea bunurilor prin care s-a realizat infracţiunea.

Mai mult, din datele ONPCSB “persoanele fizice din România sunt folosite pentru scurt timp, în general 10 tranzacţii”. Adică eşti folosit doar în cele două săptămâni „de probă”, în care faci traba, dar nu primeşti nici un ban, după care eşti abandonat şi rămâi doar cu riscul de a face 12 ani de puşcărie.

...Aşa este dus de nas...

...Şi aceasta este firma sub care se derulează totul

Iată cine cere autonomie pe 17.063 de kilometri părtaţi, adică Covasna, Harghita şi Mureş

Ţinutul secuiesc

are 1.665 de secui

De câţiva ani a apărut în România o sintagmă în jurul căreia s-a creat multă tevatură: “autonomia Ţinutului secuiesc”, vizând un teritoriu de 17.063 de kilometri pătraţi. Cine poate cere o asenea autonomie? Desigur, secuii… Câţi sunt ei? Aici începe partea comică: sunt a.665 de persoane.

Vicepremierul ungar Zsolt Semjen, responsabil de Politicile pentru comunităţile maghiare din străinătate, a declarat luni că etnicii maghiari care trăiesc în comunităţi largi au dreptul la autonomie teritorială. Pentru România, disputa este legată de aşa-numitul Ţinut Secuiesc. Prin această denumire se revendică, pe scurt: judeţele Covasna, 3.710 kilometri pătraţi, Harghita, 6.639 kilometri pătraţi şi Mureş, 6.714 kilometri pătraţi – în total 17.063 de kilometri pătraţi. Buun…

Conform datelor Intitutului Naţional de Statistică, la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, s-au declarat “secui” 1.665 de persoane.

1.128.000 de cetăţeni,

minoritate pentru 1.665

În fine, aceste trei judeţe mai au, pe lângă secui, şi o populaţie de 1.128.000 de personae aparţinând altor etnii, inclusiv cea maghiară, care, în paranteză fie spus, nu poate fi asimilată secuimii, din moment ce secuimea însăşi şi-a manifestat existenţa separată prin cele 1.665 de persoane. Să dăm un exemplu: rutenii sunt o minoritate de limbă ucrainiană care se deosebeşte oficial de cea ucraineană, are o asociaţie separată şi primeşte de la bugetul de stat, pentru conservarea propriei culturii, o sumă separată faţă de minoritatea ucrainiană, deşi, repetăm, au o limbă comună.

Reluăm: dacă cei 1.665 de secui vor teritoriul mai sus menţionat, ce se va întâmpla cu restul populaţiei, de 1.128.000 de cetăţeni? Nu cumva devin “minorităţi” a unei “majorităţi” de 1.665 de persoane din “Ţinutul secuiesc”?

“Secuii de origine nemaghiară 

s-au maghiarizat…”

Vechile cronici maghiare spun că secuii sunt o populaţuie de origine hunică aşezată de Regatul Ungariei la curbura Carpaţilor pe la anul 1.200, unde, cităm din cronica lui Keza, “amestecându-se cu blackii (românii-n.r-), se spune că se folosesc de alfabetul lor” – de unde alfabetul zis “secuiesc”.

Despre originea acestei populaţii menţionăm aici o observaţie a istoricului Pál Antal Sándor, membru al Academiei Maghiare: “În decursul secolelor, secuii de origine nemaghiară s-au maghiarizat datorită sarcinilor militare (…)”. Deci au existat cândva secui de origine nemaghiară care “s-au maghiarizat”. Cărei etnii vor fi aparţinut aceştia iniţial, nu se spune…

În calitate de grăniceri, au primit iniţial drepturi speciale, pe care în timp nobilii maghiari le-au tot redus, până au izbucnit revoltele secuilor. În 1600 aceştia, supăraţi pe nobili, îl ajută pe Mihai Viteazul să realize prima unire a ţărilor române. După intrarea Transilvaniei sub influenţa austriacă, secuii au avut mai mule conflicte şi cu aceştia, în secolul al XVIII-lea, culminând cu “masacrul de la Siculeni”, care a pus capăt rezistenţei secuilor.

Ţăranii primesc fonduri europene doar dacă rezolvă formule de genul:

România a atras, între 2007 - 2013, doar un sfert din banii puşi la dispoziţie de către Uniunea Europeană. Toată lumea se întreabă de ce ţara noastră nu a accesat fondurile pe care UE ni le-a pus la dispoziţie, moca. Iată explicaţia, pe domeniul agriculturii în acest caz, dar cu posibilitate de extrapolare pe toate domeniile: pentru a primi banii europeni, autorităţile din ţara noastră îi pun pe agricultori să facă dovada că sunt foarte buni matematicieni....

Ţăranii români, respectiv fermele de ”semi-subzistenţă”, aşa cum scrie pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii, bebeficiază acum de ajutoare financiare de un miliard de euro din partea Uniunii Europene. Pentru exemplificare, am luat ”Măsura 121”, de pe site-ul ministerului, care are drept obiectiv ”Modernizarea exploataţiilor agricole”. Adică, vrei un tractor pe bani UE? Faci un dosar pentru Măsura 121.

Acest lucru presupune completarea a peste 160 de pagini, care trebuie să conţină, printre altele, mai multe formule de calcul privind studiile de fezabilitate.

Am mers cu aceste formule în comuna Nuci, din nordul judeţului Ilfov, pentru a vedea dacă ţăranii români, care ar avea nevoie de bani, în general, şi de bani nerambursabili în special, ştiu să rezolve aceste ecuaţii de genul: sumă de la ”i” egal cu unu - la cinci, înmulţit cu ”FN” indice ”i”, supra 1 plus ”r”, totul le puterea ”i”... etc.

Niculae Iancu, 83 de ani, legumicultor, a oprit căruţa şi s-a uitat lung la formule. Apoi a început să ne explice cât de greu a muncit toată viaţa la CAP pentru o pensie mizeră de 300 de lei. Noi insistăm pe formule. Bătrânul ia un creion, se uită iar la hârtii şi spune: ”Lasă că le fac acasă”. Ne-a fost clar că era depăşit de situaţie, dar ţăranul român nu va recunoaşte niciodată că ceva îl poate pune în încurcătură, într-o lumină negativă, va prefera mereu să răspundă în doi peri, ca în banc: ”Câte capre ai, bace?”  ”Una”. ”Dar oi?” ”...Mai puţine...”

”Eu voiam un tractor,

dar m-am lăsat păgubaş”

În fine, mergem mai departe. Sub un corcoduş, Iova Cicu, 72 de ani, ne spune că are pământ şi că i-ar prinde bine nişte bani, apoi ia hârtiile, se uită la ele, apoi ne priveşte şi spune deschis: ”Eu nu ştiu carte”. Între timp se apropie un vecin, Petre Dinu, 60 de ani, alt proprietar de terenuri agricole, care se uită îngrozit la hârtii: ”Nu am mai văzut aşa ceva”.

În satul următor, Ioana Diniţă, 64 de ani, proprietar a 4,5 hectare de teren arabil, păzeşte bobocii în faţa porţii. Nici nu vrea să vadă hârtiile noastre, cum aude de autorităţi, ia foc. Scandalul iscă curiozitate sorei sale, Dorina Diniţă, 62 de ani, care se apropie, ia formulele şi ne explică: ”Chiar nu înţelegeţi că îşi bat joc de noi? Credeţi că vor lăsa vreodată ţăranul să se îmbogăţească, să se deştepte? Uite, întrebaţi băiatul acesta...” Se apropie un tânăr, Gheorghiţă Şerban, 24 de ani: „Eu am vrut să accesez fonduri. Lucrez 8 hectare, am vaci cu lapte, am făct liceul agricol, ştiu cum se lucrează pământul. Dar mi-au cerut atăt de multe în dosar, că până nu m-au făct să mă las păgubaş... Şi nu voiam decât un tractor...”

Din 27,52 miliarede euro alocate de UE,

România a luat doar 7,8 miliarde

Un mare avantaj al aderării la Uniunea Europeana (UE) ar trebui să îl constituie pentru România faptul că UE distribuie fondurile comune pe principiul solidarităţii către ţările şi regiunile cele mai slab dezvoltate şi sărace. Adică, toate statele membre participă la bugetul comun, dar cele sărace primesc înapoi mai mult, tocmai pentru a ajunge din urmă ţările bogate şi a omegeniza economic Uniunea.

România este ţara cea mai săracă din UE, şi ar putea fi principalul beneficiar al fondurilor structurale din UE, dar...

Din cele 27,52 de miliarde euro, fonduri nerambursabile alocate pentru Romania pentru perioada 2007 – 2013, noi am reuşit să tragem 7,8 miliarde de euro, o sumă putin mai mică decât cea cu care am contribuit la bugetul UE, adica 7,9 miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, cu toată sărăcia, noi suntem creditori ai UE!

Formulele complicate din dosare sunt cerute de

autorităţile din România, nu de Uniunea Europeană

Răspunsul Ministerului Agriculturii: ”La o primă vedere poate părea o cerinţă destul de dificilă, dar viabilitatea economico-financiară trebuie dovedită. Valorile acestor indicatori sunt cele minimale prin care APDRP (Agenţia pentrui Dezvoltare Rurală –n.r.) se poate asigura că afacerea va fi rentabilă”.

Surse din cadrul ministerului ne-au dezvăluit că peste 60% din conţinutul dosarelor pentru fondurile europene, inclusiv sofisticatele formule prezentate mai sus, au fost impuse de către autiorităţile din România, nu de către Uniunea Europeană. Acesta este motivul pentru care în acest moment se lucrează la simplificarea documentaţiei.

În 2050 vom asista la ”moartea petrolului”. Ce este de făcut?

România va fi injectată cu bioxid de carbon

Termocenrala Turceni

Tehnologia, reglementată la noi prin OUG 64/2011, se referă la stocare în subteran a bioxidului de carbon emis de industria poluantă. Adică fabricile nu vor mai afuma atmosfera ci vor injecta sub presiune bioxidul de carbon produs de ele la 800 de metri sub pământ. Metoda va fi folosită şi pentru revigorarea zăcămintelor de petrol epuizate – lucru care va dubla rezervele de ţiţei existente.

 

Stocarea geologică a bioxidului de de carbon (CO2) este o metodă de a reduce poluarea industrială actuală. Este un proiect european amplu, care va fi experimentat în 12 ţări ale bătrânului continent, printre care şi România.

Proiectul românesc se numeşte ”Getica CCS” şi se va desfăşura la termocentrala Turceni. Aici cărbunele care arde încălzeşte apa în cazane speciale, iar aburul sub presiune pune în mişcare turbinele care produc curent electric. În fine, din arederea cărbunelei mai sus amintit rezultă mult bioxid de carbon, care este eliberat în atmosferă prin coşurile termocentralei. Dar bioxidul de carbon este cel mai puternic factor de poluare din lume şi este principala cauza a efectului de seră care a determinat fenomenul numit „încălzirea globală”.

Prin noua tehnologie experimentată la Turceni, gazele produse de termocentrală nu vor mai fi lăsate în atmosferă, ci vor fi captate şi injectate sub presiune într-o structură geologică specială, care va reţine bioxidul de carbon poluator pentru totdeauna.

Rezerva de ţiţei poate ajunge

la un miliard de barili

Responsabilă pentru acest experiment este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Dacă tehnologia se va dovedi viabilă, bioxidul de carbon va fi injectat şi în zăcămintele de petrol şi gaz epuizate pentru a le ”stoarce” de tot ce a a mai rămas în ele. Şi a rămas destul...

”Tehnologia actuală nu poate extrage decât 15% dintr-un zăcământ de petrol, d epildă. Restul rămâne în pământ. Prin injectarea în acel zăcământ a unui amestec de bioxid de carbon şi apă sub presiune, se se mai pot recupera 10% din ce a rămas acolo, iar petrolul eliminat este înlocuit de bioxidul de carbon care se stochează în subteran. Se rezolvă astfel o problemă de poluare şi una legată de rezervele de ţiţei. Raportat la cât petrol mai avem, rezervele exploatabile de ţiţei vor fi aproape dublate. La fel se poate face şi la zăcămintele de gaze naturale”, ne-a spus geofizician dr. Mircea Proca Amuliu, unul din membrii echipei de specialişti care se ocupă de proiectul ”Getica CCS”. Rezervele explotabile actuale ale României sunt acum de aproxiamtiv 600 de milioane de barili de petrol (un metru cub = 6,28 barili). Prin injectarea cu bioxid de carbon, rezerva exploatabilă ar putea ajunge la un miliard de barili.

Mircea Proca

”Se va realiza o reţea de conducte continentală

pentru dirijarea CO2 spre zonele de stocare”

”Nu peste tot în Europa există structuri geologice care se pretează la injectarea cu bioxid de carbon. Acestea se găsesc în România, Polonia, Germania, Danemarca, Anglia, Franţa şi Spania. Planul european urmăreşte realizarea unei reţele continentale de conducte care să preia bioxidul de carbon din toate unităţile poluatoare şi să îl conducă în zonele unde existră posibilitatea stocării geologice sub presiune”, a spus geofizicianul Mircea Proca Amuliu.

sorin golea

            +


atâta iubire mută încât plesniseră cârceii
viţei

de vie. ploua.

sorin golea

      Hieroglifa


cel mai uşor este când mori,
7,62 - cartuş rece de aer,
te-ndrăgosteşti pentru ultima oară -
ce păcat că
mai mult nu se poate:
lucrurile

ţi se agaţă de piele,
scapi cuvântul
din mână; -
ultima pasăre care zboară
la capătul privirii

lasă cerul
sărat

pe urmele aripilor
se adună lumina în stele
şi se face noaptea.

Senatul a doptat un proiect de lege privind rezilierea unei privatizări petrolului românesc. Fostul senator Oguţa Vasilescu:

 ”Contractul Petrom este ilegal 

şi poate fi anulat oricând”

 În anul 2007, un grup de parlamentari au depus la Senat un proiect de lege prin care se propunea rezilierea contractului Petrom. Proiectul a fost aprobat de Senat şi se află acum în Camera Deputaţilor. ”Acest contract este ilegal, nu există nici un dubiu în acest sens”, spus senatorul Olguţa Vasilescu, unul din iniţiatorii proiectului.

 În documentaţia care a însoţit proiectul de lege se subliniază un lucru mai puţin ştiut: ”din cauza faptului că procesul de privatizare al SNP Petrom SA nu a fost unul competitiv, pentru că ceilalţi competitori ai OMV Aktiengesellschaft Austria nu au cunoscut facilităţile pe care urma să le primească această firmă în calitate de cumpărător, iar acestea nu au fost prezenate nici în modelul de conract de vânzare – cumpărare din documentaţia de prezentare a SNP Petrom SA, se poate vorbi de înşelare prin omisiune a celorlalţi competitori şi de favorizare a firmei austriece”. 

Consiliul legislativ al Senatului a mers chiar mai departe subliniind că „înşelare prin omisiune” într-un contract economic „este de domeniul nulităţii şi nu al rezilierii”.  Altfel spus, conform Codului Civil, secţiunea a IV-a, acest contract este nul.

În fine, în decembrie 2007 Senatul a adoptat proiectul de lege şi l-a trimis Camerei Deputaţilor.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget şi Comisia juridică din Camera Deputaţilor au respins însă proiectul pe motivul că o asemeena lege ar angaja statul la o cheltuială pentru care nu a prezentat sursa de finanţare.

Alfel spus, dacă se anulează contractul,  statul român trebuie să înapoieze societăţii OMV  banii pe care i-a dat în 2004 pentru cumpărarea Petrom SA, adică 669 de milioane de euro, iar statul român să-şi ia înapoi rezervele de petrol şi tot ce deţinea Petrom SA în momentul privatizării. În concluzie, pentru a se anula contractul, statul trebuie să facă mai întâi dovada că are 669 de milioane de euro puşi deoparte pentru acest scop.

”Contractul Petrom este ilegal şi poate fi anulat oricând. Nu mai spun că este şi imoral. În acest moment Camera Deputaţilor doar a blocat demersul Senatului, pentru momentul când va exista voinţa politică de pune în legalitate situaţia rezervelor de petrol ale României”, a mai spus Olguţa Vasilescu.