Iată cine cere autonomie pe 17.063 de kilometri părtaţi, adică Covasna, Harghita şi Mureş

Ţinutul secuiesc

are 1.665 de secui

De câţiva ani a apărut în România o sintagmă în jurul căreia s-a creat multă tevatură: “autonomia Ţinutului secuiesc”, vizând un teritoriu de 17.063 de kilometri pătraţi. Cine poate cere o asenea autonomie? Desigur, secuii… Câţi sunt ei? Aici începe partea comică: sunt a.665 de persoane.

Vicepremierul ungar Zsolt Semjen, responsabil de Politicile pentru comunităţile maghiare din străinătate, a declarat luni că etnicii maghiari care trăiesc în comunităţi largi au dreptul la autonomie teritorială. Pentru România, disputa este legată de aşa-numitul Ţinut Secuiesc. Prin această denumire se revendică, pe scurt: judeţele Covasna, 3.710 kilometri pătraţi, Harghita, 6.639 kilometri pătraţi şi Mureş, 6.714 kilometri pătraţi – în total 17.063 de kilometri pătraţi. Buun…

Conform datelor Intitutului Naţional de Statistică, la recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, s-au declarat “secui” 1.665 de persoane.

1.128.000 de cetăţeni,

minoritate pentru 1.665

În fine, aceste trei judeţe mai au, pe lângă secui, şi o populaţie de 1.128.000 de personae aparţinând altor etnii, inclusiv cea maghiară, care, în paranteză fie spus, nu poate fi asimilată secuimii, din moment ce secuimea însăşi şi-a manifestat existenţa separată prin cele 1.665 de persoane. Să dăm un exemplu: rutenii sunt o minoritate de limbă ucrainiană care se deosebeşte oficial de cea ucraineană, are o asociaţie separată şi primeşte de la bugetul de stat, pentru conservarea propriei culturii, o sumă separată faţă de minoritatea ucrainiană, deşi, repetăm, au o limbă comună.

Reluăm: dacă cei 1.665 de secui vor teritoriul mai sus menţionat, ce se va întâmpla cu restul populaţiei, de 1.128.000 de cetăţeni? Nu cumva devin “minorităţi” a unei “majorităţi” de 1.665 de persoane din “Ţinutul secuiesc”?

“Secuii de origine nemaghiară 

s-au maghiarizat…”

Vechile cronici maghiare spun că secuii sunt o populaţuie de origine hunică aşezată de Regatul Ungariei la curbura Carpaţilor pe la anul 1.200, unde, cităm din cronica lui Keza, “amestecându-se cu blackii (românii-n.r-), se spune că se folosesc de alfabetul lor” – de unde alfabetul zis “secuiesc”.

Despre originea acestei populaţii menţionăm aici o observaţie a istoricului Pál Antal Sándor, membru al Academiei Maghiare: “În decursul secolelor, secuii de origine nemaghiară s-au maghiarizat datorită sarcinilor militare (…)”. Deci au existat cândva secui de origine nemaghiară care “s-au maghiarizat”. Cărei etnii vor fi aparţinut aceştia iniţial, nu se spune…

În calitate de grăniceri, au primit iniţial drepturi speciale, pe care în timp nobilii maghiari le-au tot redus, până au izbucnit revoltele secuilor. În 1600 aceştia, supăraţi pe nobili, îl ajută pe Mihai Viteazul să realize prima unire a ţărilor române. După intrarea Transilvaniei sub influenţa austriacă, secuii au avut mai mule conflicte şi cu aceştia, în secolul al XVIII-lea, culminând cu “masacrul de la Siculeni”, care a pus capăt rezistenţei secuilor.