Bhagavad-Gita

Este un poem filosofic, parte a epopeii Mahabharata, respectiv mesajul zeului Krşna către războinicul Arjuna, fiul regelui Pandu, care, înaintea unei lupte fratricide pentru putere, este cuprins de îndoială. Apariţia textului este controversată, plasată între secolele V î.CH. şi secolul IV d.CH.

 Mesajul (aici în câteva fragmente ), prinde bine oricui...

Yoga dicriminării

16. Nu există existenţă pentru Nefiinţă şi nici nonexistenţă pentru Fiinţă, hotarul lor este văzut de cel care cunoaşte adevărul.

46. Pe cât foloseşte un puţ înconjurat din toate părţile de apă, pe atât folosesc unui brahman înţelept toate Vedele.

48. Stând în yoga, îndeplineşte faptele, părăsind legătura faţă de ele, fiind acelaşi la reuşită şi nereuşită.

66. Nu există cunoaştere pentru cel fără yoga; pentru cel fără yoga nu există contemplaţie; pentru cel fără contemplaţie nu există pace; de unde să vină fericirea pentru cel fără pace?

Yoga faptei

10. În vremea Începutului, Prajapati creând fiinţele odată cu sacrificiile, a spus: "Înmulţiţi-vă prin acesta; acesta să vă fie vaca ce îndeplineşte dorinţele".

11. Prin el să-i ţineţi în viaţă pe zei, iar zeii să vă ţină în viaţă pe voi; susţinuându-vă unii pe alţii, veţi dobândi binele suprem.

14. Din hrană se nasc fiinţele; din ploaie - hrana; din sacrificiu se naşte ploaia; sacrificiul ia fiinţă din rit.

15. Să ştii că ritul ia fiinţă din Brahman; Brahman  ia fiinţă din Cel Indestructibil; de aceea, Brahman cel Autopătrunzător este fixat de-a pururi în sacrificiu.

17. Însă omul care se bucură numai de Sine, care găseşte mulţumire numai în Sine, care îşi găseşte liniştea în Sine, acela nu mai are nimic de făcut.

18. Acela nu-şi află sprijin în ce este de făcut sau nu este de făcut; şi din toate fiinţele, nu depinde de niciuna, pentru nimic.

35. Legea proprie (svadharma), chiar cu lipsuri, este mai bună decât Legea altuia, chiar cu grijă respectată; este mai bine să pieri în Legea ta proprie; Legea altuia este periculoasă.

Yoga cunoaşterii şi a faptei

7. Ori de câte ori Legea slăbeşte şi se întăreşte nelegiuirea, atunci eu mă creez cu trup.

9. Cel care cunoaşte cu adevărat naşterea şi fapta mea divină, când îşi părăseşte trupul, nu merge spre o nouă naştere; el vine la mine.

18. Cel care vede în faptă nefăptuirea şi în nefăptuire fapta, acela este un înţelept între oameni, acela este yoghin - şi totuşi săvârşeşte pe de-antregul fapta!

19. Despre cel care trece la orice faptă, fără dorinţă şi hotărâre, ale cărui fapte sunt arse de focul Cunoaşterii, despre el cei luminaţi spun că este înţelept.

38. Nu există aici pe pământ un instrument purificator asemănător Cunoaşterii; pe aceasta o găseşte singur, în Sinea lui, cu timpul, cel desăvârşit în yoga.

Yoga concentrării

3. Pentru ascetul doritor să se înalţe la yoga, intrumentul de îndeplinire este fapta; pentru cel care a ajuns la yoga, instrumentulde îndeplinire este renunţarea.

27. Pe yoghinul cu simţul intern potolit, cu pasiunile potolite, neîntinat, devenit una cu Brahman, îl pătrunde fericirea supremă.

Yoga cunoaşterii şi a iniţierii

3. Dintre miile de oameni, câte unul doar se înfrânează pentru desăvârşirea spirituală; iar dinre cei care se înfrânează pentru desăvârşirea spirituală câte unul doar mă cunoaşte cu adevărat.

23. Răsplata celor puţini la minte nu este eternă; cei care sacrifică zeilor merg la zei, însă cei care mi se dăruiesc mie, la mine vin.

Yoga salvării în Brahman

16. Începând cu cea a lui Brahman, toate lumile revin la noi existenţe; însă când se vine la mine, nu mai există renaştere.

Yoga tainei regeşti

29. Eu sunt la fel pentru toate fiinţele; pentru mine nu-i nimeni pe care să-l plac sau să-l urăsc; cei care mi se dăruiesc cu dragoste se află în mine şi eu mă aflu în ei.

Yoga spiritului suprem

16. În lume există două Spirite, cel distructibil şi cel indistructibil; cel distructibil este una cu toate fiinţele, celui indistructibil i se spune cel neclintit.

17. Există însă un alt Spirit mai presus de toate, numit Sinele Suprem - care, pătrunzând cele trei lumi, le susţine - Stăpânul Divin Neclintit.

Yoga deosebirii dintre starea divină şi cea demonică

21. Întreită este această poartă a infernului în care se pierde Sinele: dorinţa, ura şi pofta; să fie lepădate, deci, acestea trei.