România posedă un perpetuum mobile, dar îl ţine ascuns

Pila lui Carpăn,  27 februarie  2006

 Pila electrică a lui Carpăn funcţionează neîntrerupt de 70 de ani şi nimeni nu înţelege cum
 
La Muzeul Naţional Tehnic "Dimitrie Leonida" din Bucureşti există o pilă electrică, construită de Vasile Carpăn, care funcţionează fără întrerupere de 70 de ani. Invenţia nu poate fi expusă pentru că muzeul nu are bani să achiziţioneze sistemul de securitate cerut pentru exponatele speciale. Carpăn a spus, cu un secol în urmă, ca ea va merge veşnic. Se pare că avea dreptate.  
   
Obiectul de patrimoniu stă într-un seif metalic blindat, chiar în biroul directorului muzeului. Este vorba despre "Pila termoelectrică cu temperatura uniformă", cunoscută sub numele de "Pila lui Carpăn", realizată în 1950. Poliţia a interzis conducerii muzeului să expună acest obiect fără o masura de securitate excepţională. Dar muzeul nu are bani pentru aşa ceva, de aceea o ţine închisă în seif.Aparatul este de fapt un perpetuum mobile, adică un aparat care generează energie la nesfârşit fără intervenţie din exterior. Deşi ar fi trebuit să se oprească de multe decenii, "Pila lui Carpăn" se încăpăţânează să funcţioneze, aşa cum a prevăzut inventatorul ei. Oamenii de stiinta nu pot explica încă cum este posibil aşa ceva.Visul omenirii Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii. Un aparat care să producă energie la nesfârşit, fără să primeasca impulsuri exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizaţiei actuale. În epoca modernă însă, acest vis a fost abandonat pe considerentul ca ar fi o utopie. Cei ce au continuat totuşi să caute soluţia, au fost marginalizaţi, lumea stiinţifică considerându-i nebuni. Cu toate acestea, un fizician român s-a încăpăţănat să-l construiască. Şi se pare că a reuşit.Nicolae Vasilescu Carpăn a început să lucreze la acest proiect înainte de Primul Război Mondial. "Pila" a fost brevetată în 1922. Pentru oamenii de ştiinţă de astăzi este de neînţeles cum a fost posibil ca un om de o rigurozitate ştiintifică excepţională, asa cum a fost Carpăn, să se apuce de o asemenea "nebunie". Lucrarea teoretică se referă la dimensiunile pe care trebuie să le aibă aparatul şi materialele din care trebuie construit. Vasilescu Carpăn susţine în aceasta lucrare că pila inventată de el va furniza energie electrică la nesfârşit.După ce teoria a fost gata, s-a apucat de lucru. Voia să demonstreze printr-un prototip că ceea ce calculase era corect. Prototipul a fost gata în 1950. Era vorba, în fapt, despre două pile electrice legate în serie, care pun în miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la rândul său, mişca o paletă conectată la un întrerupător. La fiecare jumătate de rotire paleta deschidea circuitul, pentru ca la a doua jumătate de rotaţie să-l închidă. Timpul de rotaţie a elicei era calculat în aşa fel încât pilele să aibă timp de reîncărcare, respectiv pentru refacerea polarităţii în perioada cât circuitul este deschis. Motorul şi paletele aveau drept scop demonstrarea faptului că pilele furnizează energie electrică. Astazi nu mai este nevoie de aşa ceva, deoarece există aparate de măsură şi control performante.Ieşit din comun este faptul că o pila electrică (generator electric considerat stramoşul bateriei) nu poate trăi mai mult de 5 ani, maximum 10 în cazul celor mai performante. După care se poate arunca, deoarece unul din electrozi se corodează, iar înlocuirea lui înseamnă, de fapt, o pilă electrica nouă. Generatorul electric al fizicianului român s-a încapaţânat însă să funcţioneze şi după 70 de ani de la construire. În data de 27 februarie 2006, bornele pilei indicau un curent electric cu o tensiune de valoarea celei calculate de inventator, lucru inexplicabil pentru oamenii de ştiinţă.Pentru a intra un pic în detaliu, trebuie spus că, spre deosebire de ceea ce se învaţă la fizică în clasa a VIII-a, "Pila lui Carpăn" are un electrod din aur, altul din platină, iar electrolitul, lichidul în care sunt imersaţi cei doi electrozi, este acid sulfuric de puritate ridicată. Materialele din care este construita pila reprezintă doar un aspect al problemei. Conform calculelor lui Carpăn, s-ar putea construi un aparat similar, de gabarit - respectând exact proporţiile celui existent - care să dezvolte o energie mult mai mare. Un asemenea generator ar putea alimenta la nesfârşit o navă spaţială care să călătorească în Cosmos, de pildă. Pentru aplicarea invenţiei trebuie făcut însă un studiu preliminar de fezabilitate. Or, aşa ceva nu este posibil, atâta timp cât despre minunea lui Carpan nu ştie decât un cerc restrâns de oameni de specialitate. Au fost câteva comunicari ştiintifice la Paris, Bucureşti şi Bologna, în care s-a prezentat pe larg invenţia. În deceniile trecute, mecanismul minune a constituit chiar obiect de cercetare la Universitatea din Braşov şi Politehnica din Bucureşti. Dar despre posibilitatea concreta a aplicarii invenţiei încş nu s-a pus problema.

Francezii au vrut să pună mâna pe prototip
"Francezii s-au aratat foarte interesaţi de acest obiect de patrimoniu, prin anii '70, şi au încercat să intre în posesia lui. Muzeul nostru a reuşit însa să-l pastreze. Cu trecerea timpului a devenit din ce în ce mai clar că pila electrica nu se opreşte, iar în jurul ei s-a născut legenda unui perpetuum mobile. Recunosc că şi mie îmi este greu să avansez ideea unui perpetuum mobile fără să cad în ridicul, chiar dacă obiectul există. Oamenii de ştiinţă români se străduiesc, fără succes, să explice ce anume stă la baza acestui fenomen. Unii spun că este vorba despre transformarea energiei termice în lucru mecanic, dar eu nu subscriu acestei ipoteze. Cred ca este vorba despre altceva. Oricum, vedem ca funcţionează, ştim cum este construită, dar nu ştie nimeni de ce funcţionează. De aceea exponatul, de o valoare excepţională, are un regim special. Poliţia ne-a cerut insistent să îl scoatem din circuitul muzeal. Aparatul nu poate fi expus decât într-o vitrină din sticla cu sistem special de securitate. Aceasta în condiţiile în care fiecare uşa a muzeului are deja sistem de alarmă, iar clădirea este pazită permanent. Deocamdată, Pila lui Carpăn stă încuiată într-un seif blidat, în biroul meu, din cauză că nu avem bani pentru achiziţionarea unei vitrine, aşa cum ne-a cerut poliţia. Teoretic, conform datelor furnizate de Nicolae Vasilescu Carpăn, pila termoelectrică cu temperatură uniformă functionează impotriva principiului al II-lea al termodinamicii privind transformarea energiei termice în lucru mecanic, adică este un perpetuum mobile de speţa a II-a. Daca este aşa, atunci fizica pe care o ştim ar trebui reevaluată, ceea ce ar fi într-adevar uluitor în lumea ştiinţifică, cu urmări greu de imaginat. Trebuie doar să ia cineva iniţiativa", a spus fostul director al muzeului, inginer Nicolae Diaconescu.