Alimentaţia cu nanotehnologie
se experimentează în România!
Începând de anul acesta, produsele alimentare comercializate în România
vor avea o inscripţie specială, dacă au ingrediente realizate prin
nanotehnologii. Asta pentru că… nanotehnologiile sunt periculoase în industria
alimentar
ă. De ce se pun totuşi în rafturi asemenea produse?
La finele
anului trecut a fost modificat Regulamentul privind informarea consumatorului,
în virtutea unei directive europene. La unul dintre capitole, normativul impune
o regulă în privinţa tuturor ingredientelor prezente sub formă de
“nanomateriale fabricate”: trebuie specificate în mod clar
în lista ingredientelor, denumirile acestora fiind urmate de cuvântul “nano”
între paranteze - (NANO).
Prin “nanomaterial fabricat” se înţelege
un ingredient produs prin nanotehnologie, ce conţine unul sau mai multe
elemente de dimensiuni de ordinul a 100 nanometri (un metru are un miliard de
nanometri).
«Efectele
pot fi devastatoare»
Normativul
mai sus-menţionat avertizează: “Nanomaterialele oferă oportunităţi tehnice şi
comerciale, însă pot prezenta riscuri pentru mediu şi pot ridica probleme de
securitate şi sănătate pentru oameni şi animale, de aceea, consumatorii trebuie
informaţi corespunzător”. Cu alte cuvinte, materialele în discuţie conservă
bine alimentul, dar pot omorî consumatorul…
Profesorul universitar dr. ing. Eden
Mamut, de la Institutul de Nanotehnologii şi Surse Alternative de Energie din cadrul
Universităţii Ovidius din Constanţa, a explicat că nanoelementele sunt
particule foarte mici, care transportă substanţele active, adică E-urile, cele
care măresc rezistenţa în timp a alimentului.
Nanoelementele măresc eficienţa E-urilor. Astfel, alimentele au o durată de viaţă mai lungă, lucru
indispensabil în industria alimentară actuală.
Eden Mamut |
“Trebuie menţionat că tehnologiile nano
eficientizează acţiunea
substanţelor active pe care le transportă, prin
modificarea structurii materiei, lucru care le face imprevizibile şi extrem de
periculoase. Încă nu se ştie ce pot produce în domeniul alimentar şi nu numai,
pentru că au fost prea puţin testate! Este posibil ca prin această tehnologie
să se fi deschis o cutie a Pandorei!” a subliniat profesorul Eden Mamut.
Şi nu e sigura voce avizată care trage un
semnal de alarmă.
Florina Bran |
“Din anul 2009, România a fost supusă unor
experimente cu tehnologii care par eficiente din punct de vedere economic, dar
pot avea efecte devastatoare pe viitor. S-ar putea ca în scurt timp să nu mai
avem controlul sanito-genetic asupra oamenilor şi animalelor”, ne-a spus despre
nanotehnologie prof. dr. Florina Bran (foto), prodecan al Facultăţii de
Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice
Bucureşti.
Ideea a apărut în anul 1959
Istoria
nanotehnologiilor s-a născut în anul 1959, când fizicianul Richard Feynmann a
pus la bătaie un premiu de 1.000 de dolari pentru echipa de cercetători care va
reuşi să manipuleze un material la nivel atomic.
De atunci s-au investit sume uriaşe, în
primul rând pentru a îmbunătăţi optica microscoapelor electronice. Rezultatele
au apărut în 1990, când atomii de xenon au fost aranjaţi sub o anumită formă pe
o placă de nichel. Abia după anul 2000 s-a constatat că tehnologia nano nu
înseamnă doar aranjare spaţială a materiei, ci şi modificare a proprietăţilor
acesteia.
“Nanotehnologiile pot schimba astăzi funcţionalităţile obiectelor. Să dăm un exemplu: până la nanotehnologie, cel mai bun conductor de căldură era diamantul. Astăzi, nanotuburile de carbon sunt de trei ori mai bune conductoare de căldură decât diamantul. Anul trecut, pe nanoparticule de argint şi aur s-au pus straturi extrem de fine de extract de venin de albină. Această combinaţie a fost injectată unui bolnav de cancer în zona afectată. Substanţa injectată a atacat selectiv celulele bolnave şi l-a vindecat pe pacient. Aceasta este varianta bună! Au început însă să se fabrice nanoroboţi militari, care pot scăpa foarte uşor de sub control. Iată doar un exemplu pentru care lumea ştiinţifică priveşte cu mare precauţie această tehnologie. Nu ştim ce surprize neplăcute ne poate produce în viitor”, ne-a declarat profesor dr. inginer Eden Mamut.
Emil Străinu |
«Reprezintă un risc şi o
ameninţare pentru securitatea naţională»
“În momentul de faţă, mai multe firme introduc elemente de nanotehnologie în produse farmaceutice şi aditivi alimentari, care accentuează sau produc maladii şi boli foarte grave. Savanţi renumiţi au atenţionat că nanotehnologia utilizată fără discernământ poate afecta durata de viaţă a oamenilor şi, scăpată de sub control în zona industrială, poate provoca dezastre ecologice. Repet, folosită fără discernământ, nanotehnologia reprezintă un risc şi o ameninţare pentru securitatea naţională”, a declarat pentru Libertatea generalul în rezervă dr. Emil Străinu, fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.
“În momentul de faţă, mai multe firme introduc elemente de nanotehnologie în produse farmaceutice şi aditivi alimentari, care accentuează sau produc maladii şi boli foarte grave. Savanţi renumiţi au atenţionat că nanotehnologia utilizată fără discernământ poate afecta durata de viaţă a oamenilor şi, scăpată de sub control în zona industrială, poate provoca dezastre ecologice. Repet, folosită fără discernământ, nanotehnologia reprezintă un risc şi o ameninţare pentru securitatea naţională”, a declarat pentru Libertatea generalul în rezervă dr. Emil Străinu, fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.
Nanoroboţii ar putea fi cei mai buni spioni sau luptători din lume
Realizarea
nanoroboţilor a avut de la început o latură medicală şi una militară. Cea
medicală se referă la capacitatea acestor maşinării micuţe de a repara omul pe
interior, repede, eficient, fără urme. Latura militară se referă la
posibilitatea de a spiona fără a lăsa urme sau chiar la a ataca anumite
obiective fără ca acest tip de atac microscopic să poată fi anihilat în vreun
fel - asta pentru că nu există, deocamdată, contramăsuri!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu