duminică, 15 februarie 2015

Trebuie să ne schimbăm percepţia asupra cuvântului "mâncărică"!

Alimentaţia cu nanotehnologie 

se experimentează în România!



Începând de anul acesta, produsele alimentare comercializate în România vor avea o inscripţie specială, dacă au ingrediente realizate prin nanotehnologii. Asta pentru că… nanotehnologiile sunt periculoase în industria alimentar
ă. De ce se pun totuşi în rafturi asemenea produse?




La finele anului trecut a fost modificat Regulamentul privind informarea consumatorului, în virtutea unei directive europene. La unul dintre capitole, normativul impune o regulă în privinţa tuturor ingredientelor prezente sub formă de “nanomateriale fabricate”: trebuie specificate în mod clar în lista ingredientelor, denumirile acestora fiind urmate de cuvântul “nano” între paranteze - (NANO).
Prin “nanomaterial fabricat” se înţelege un ingredient produs prin nanotehnologie, ce conţine unul sau mai multe elemente de dimensiuni de ordinul a 100 nanometri (un metru are un miliard de nanometri).

«Efectele pot fi devastatoare»

Normativul mai sus-menţionat avertizează: “Nanomaterialele oferă oportunităţi tehnice şi comerciale, însă pot prezenta riscuri pentru mediu şi pot ridica probleme de securitate şi sănătate pentru oameni şi animale, de aceea, consumatorii trebuie informaţi corespunzător”. Cu alte cuvinte, materialele în discuţie conservă bine alimentul, dar pot omorî consumatorul…
Profesorul universitar dr. ing. Eden Mamut, de la Institutul de Nanotehnologii şi Surse Alternative de Energie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, a explicat că nanoelementele sunt particule foarte mici, care transportă substanţele active, adică E-urile, cele care măresc rezistenţa în timp a alimentului.
Nanoelementele măresc eficienţa E-urilor. Astfel, alimentele au o durată de viaţă mai lungă, lucru indispensabil în industria alimentară actuală.
Eden Mamut
“Trebuie menţionat că tehnologiile nano eficientizează acţiunea 
substanţelor active pe care le transportă, prin modificarea structurii materiei, lucru care le face imprevizibile şi extrem de periculoase. Încă nu se ştie ce pot produce în domeniul alimentar şi nu numai, pentru că au fost prea puţin testate! Este posibil ca prin această tehnologie să se fi deschis o cutie a Pandorei!” a subliniat profesorul Eden Mamut.
Şi nu e sigura voce avizată care trage un semnal de alarmă.
Florina Bran
“Din anul 2009, România a fost supusă unor experimente cu tehnologii care par eficiente din punct de vedere economic, dar pot avea efecte devastatoare pe viitor. S-ar putea ca în scurt timp să nu mai avem controlul sanito-genetic asupra oamenilor şi animalelor”, ne-a spus despre nanotehnologie prof. dr. Florina Bran (foto), prodecan al Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.


Ideea a apărut în anul 1959


Istoria nanotehnologiilor s-a născut în anul 1959, când fizicianul Richard Feynmann a pus la bătaie un premiu de 1.000 de dolari pentru echipa de cercetători care va reuşi să manipuleze un material la nivel atomic.
De atunci s-au investit sume uriaşe, în primul rând pentru a îmbunătăţi optica microscoapelor electronice. Rezultatele au apărut în 1990, când atomii de xenon au fost aranjaţi sub o anumită formă pe o placă de nichel. Abia după anul 2000 s-a constatat că tehnologia nano nu înseamnă doar aranjare spaţială a materiei, ci şi modificare a proprietăţilor acesteia.

“Nanotehnologiile pot schimba astăzi funcţionalităţile obiectelor. Să dăm un exemplu: până la nanotehnologie, cel mai bun conductor de căldură era diamantul. Astăzi, nanotuburile de carbon sunt de trei ori mai bune conductoare de căldură decât diamantul. Anul trecut, pe nanoparticule de argint şi aur s-au pus straturi extrem de fine de extract de venin de albină. Această combinaţie a fost injectată unui bolnav de cancer în zona afectată. Substanţa injectată a atacat selectiv celulele bolnave şi l-a vindecat pe pacient. Aceasta este varianta bună! Au început însă să se fabrice nanoroboţi militari, care pot scăpa foarte uşor de sub control. Iată doar un exemplu pentru care lumea ştiinţifică priveşte cu mare precauţie această tehnologie. Nu ştim ce surprize neplăcute ne poate produce în viitor”, ne-a declarat profesor dr. inginer 
Eden Mamut.

Emil Străinu
«Reprezintă un risc şi o ameninţare pentru securitatea naţională»

“În momentul de faţă, mai multe firme introduc elemente de 
nanotehnologie în produse farmaceutice şi aditivi alimentari, care accentuează sau produc maladii şi boli foarte grave. Savanţi renumiţi au atenţionat că nanotehnologia utilizată fără discernământ poate afecta durata de viaţă a oamenilor şi, scăpată de sub control în zona industrială, poate provoca dezastre ecologice. Repet, folosită fără discernământ, nanotehnologia reprezintă un risc şi o ameninţare pentru securitatea naţională”, a declarat pentru Libertatea generalul în rezervă dr. Emil Străinu, fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.

Nanoroboţii ar putea fi cei mai buni spioni sau luptători din lume


Realizarea nanoroboţilor a avut de la început o latură medicală şi una militară. Cea medicală se referă la capacitatea acestor maşinării micuţe de a repara omul pe interior, repede, eficient, fără urme. Latura militară se referă la posibilitatea de a spiona fără a lăsa urme sau chiar la a ataca anumite obiective fără ca acest tip de atac microscopic să poată fi anihilat în vreun fel - asta pentru că nu există, deocamdată, contramăsuri!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu