marți, 31 ianuarie 2012
+
către ce să alerg? mai sunt
străzi -
mai e vreun petic de lucire:
doamne ajută!
acele cuvinte care bat clopotele -
limba de
bronz. cerul e limpede, eu trist -
mâncare
albastră - peste toate. doamne
ajută!
Când te gândeşti că au trecut aproape 200 de ani: Tudor Vladimirescu, 4 februarie 1821
Proclamaţia de la Padeş
Tudor Vladimirescu |
„Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău! Șarpele cand îți iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui.
Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până cand să le fim robi?
Veniti dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca sa ne fie nouă bine!
Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca noi, ca niște credincioși ai lui, să trăim bine. Dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!
[...]Să să aleagă căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noștri și cu noi dinpreună vor lucra binele, precum ne sunt făgăduiți.
Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți avea arme, cu furci de fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara.
Și ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Că ne ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au uscat.
Și iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod [...], ca să să atingă macar de un graunți, de binele sau de casa vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu vor urma nouă - precum sunt făgăduiți - numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!”
marți, 24 ianuarie 2012
Uluitor! Grecia rebuie să-şi distrugă firmele private
"FMI cere scăderea salariilor la privat"
Acest articol a apărut în cotidianul Adevărul, pe 19 ianuarie 2012, ca o casetă într-un material mai mare, din paginile 12 - 13, sub titlul "Grecia negociază un faliment mai ieftin". Acea casetă - care ar putea da un răspuns la editorialul scriitorului Petre Barbu, publicat tot în Adevărul, în care autorul se întreba, tangenţial, de ce se petrec lucruri anapoda, ilogice din punct de vedere economic, în firmele private din România - a trecut aproape neobservată, deşi merită toată atenţia. Iată textul:
"Dacă Grecia va primi noul pachet de asistenţă financiară de la FMI, BCE şi UE, depinde de acordul pentru ştergerea datoriilor la care ajunge statul cu creditorii privaţi, dar şi de reducerea cheltuielilor la buget. Experţii Fondului Monetar verifică deja dacă Executivul de la Atena a făcut progrese în privatizarea companiilor şi a proprietăţilor de stat, precum şi dacă austeritatea drastică la care este supus sectorul bugetar elen a dat rezultate.
Ba mai mult, scrie cotidianul ,,Le Figaro", troica, ai cărei trei şefi vin la Atena mâine, face presiuni acum asupra Greciei să scadă salariile în sectorul privat, „pentru creşterea competitivităţii ţării". Executivul de la Atena, care a început să negocieze cu partenerii sociali, are o misiune grea. Guvernanţii trebuie să-i convingă pe sindicalişti, care au ieşit săptămâna aceasta la proteste, că trebuie reduse cheltuielile pentru muncă, micşorând remuneraţia lunară - inclusiv la privaţi, desfiinţând al 13-lea şi al 14-lea salariu şi scăzând valoarea salariului minim, mai mare ca cel din alte ţări UE".
După cum vedeţi, pe de o parte Grecia trebuie să privatizeze unităţile economice de stat, pe de alta să ţină sub control firmele private.
Desigur, când politica guvernamentală se pregăteşte să înlocuiască managementul firmelor private, nu se ştie prin ce mecanisme, impunând trasee economice cu efecte catastrofale pentru aceste firme independente, la ordinul unei entităţi suprastatale, te întrebi dacă nu cumva chiar a venit 2012...
Desigur, când politica guvernamentală se pregăteşte să înlocuiască managementul firmelor private, nu se ştie prin ce mecanisme, impunând trasee economice cu efecte catastrofale pentru aceste firme independente, la ordinul unei entităţi suprastatale, te întrebi dacă nu cumva chiar a venit 2012...
duminică, 22 ianuarie 2012
Lucian Boia: Capcanele istoriei
Elita interbelică românească
între 1930 şi 1950
"Capcanele istoriei - elita interbelică românească între 1930 şi 1950" - de Lucian Boia, Editura Humanitas, 2011 |
Tema lucrării fiind clară, încă din titlu, reproducem concluzia autorului asupra întregului studiu:
"Intelectualul nu gândeşte - în medie - mai corect decât ceilalţi muritori, nu se orientează mai bine în mersul evenimentelor, doar fiindcă este intelectual. Se întâmplă, dimpotrivă, să gândească în dezacord cu evoluţiile reale şi cu bunul-simţ comun, fiind mai înclinat spre judecăţi abstracte, generatoare de atitudini excesive şi de plăsmuiri utopice.
Am zice că intelectualul, mai ales el, ar trebui să fie un om liber. Nu înseamnă că şi este. E supus, ca oricine, conjuncturilor istorice şi presiunilor ideologice. Într-un fel sau altul, cariera lui e dependentă de Putere (cu atât mai mult într-un regim autoritar şi, fără dar şi poate, într-unul totalitar). Nu puţini intelectuali au, de altfel, fascinaţia Puterii; se simt ei înşişi mai puternici, adăpostiţi la umbra ei.
În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a se justifica. Mai ales atunci când i se pare că istoria şi-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil".
Dincolo de acestă concluzie interesantă, nu am putut trece cu vederea câteva pasaje în care, vorbind despre contextul general în care Carol al II-lea s-a înconjurat de oameni de stânga şi, ca urmare logică, a avut o reacţie deosebit de violentă faţă de legionari, autorul precizează (p. 135 - 136): "Arestat în 1938 şi condamnat la zece ani de închisoare, Corneliu Zelea Codreanu este asasinat împreună cu alţi 13 camarazi, pe motivul clasic al fugii de sub escortă (30 noiembrie 1938). Replica legionarilor va întârzia puţin, dar va lovi direct la ţintă: asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu, la 21 septembrie 1939. Represiunea care a urmat a fost una fără precedent în istoria României: au fost executaţi sumar 252 de legionari. (...) A pierit atunci floarea tinerei intelectualităţi legionare. Mai târziu s-a putut afirma - greu de spus cu câtă îndreptăţire - că altul ar fi fost mersul lucrurilor în lunile de dictatură legionară dacă n-ar fi dispărut între timp tocmai elita mişcării, în frunte cu <Căpitanul>".
Lectură plăcută!
joi, 19 ianuarie 2012
sorin golea
Citadina de gratie
dureros - cu strigăt, căderea-i aproape.
prin magnolii. curând, pe marile bulevarde.
asfinţea. cimitire închise. nu puteau să mă-ngroape.
doi îndrăgostiţi se sărutau, jenant prin mulţimi, sub pancarte.
nimeni nu se temea de nimic. gălăgios
maşinile îşi strecurau fiinţele peste poduri - peste marile ape.
armate corupte, sub streşini, îmbrăcate frumos
defilau. doi gropari, în ierburi liliachii, încercau să le sape.
acelaşi, acelaşi - obositor de aproape.
în apus se-nchega punga otrăvurilor sacre.
zi de zi, noapte de noapte. oboseală.
statuia, ciudat, spre un câmp de secară
ţinea mâna întinsă. din piatră, din cristale sărate.
zori cenuşii - pâcle, printre femei şi maşini strecurate...
Ce alternativă există la actuala clasă politică?
Aţi auzit de Sir George Iacobescu?
George Iacobescu |
Omul de afaceri român George Iacobescu, în vârstă de 66 de ani, a fost înnobilat de regina Marii Britanii, primind titlul de Cavaler, care îi dă dreptul la folosirea apelativului “Sir” înaintea prenumelui.
Românul, care este preşedinte şi director executiv al grupului Canary Wharf, un important centru financiar al Angliei, a primit distincţia pentru “servicii aduse carităţii, comunităţii şi industriei serviciilor financiare”. Dacă la englezi este atât de bun, la noi de ce nu ar fi?
Românul, care este preşedinte şi director executiv al grupului Canary Wharf, un important centru financiar al Angliei, a primit distincţia pentru “servicii aduse carităţii, comunităţii şi industriei serviciilor financiare”. Dacă la englezi este atât de bun, la noi de ce nu ar fi?
George Iacobescu s-a născut în anul 1945 în București, la câteva luni după terminarea celui de-al doilea război mondial, în familia unui medic hematolog.
După absolvirea Liceului "Dimitrie Cantemir" din București, a urmat cursurile Facultății de Construcții Civile și Industriale din București.
A emigrat în Canada în anul 1975. A lucrat inițial timp de doi ani ca inginer la firma canadiană Homeco Investments din Montreal.
În anul 1978, a fost angajat ca asistent al vicepreședintelui celui mai mare dezvoltator de proiecte imobiliare din America – "Olympia and York". Timp de cinci ani s-a ocupat de construcția primei fabrici moderne de granit din America de Nord, la Toronto, apoi a Olympia Center și al Neiman Marcus Buildings (clădire de 64 de etaje) la Chicago, precum și la câteva proiecte mari în Dallas, Boston și Houston.
În anul 1983, odată cu începerea lucrărilor de construcție a centrului "World Financial Center", s-a stabilit la New York, devenind și vicepreședintele executiv al companiei care s-a ocupat de finalizarea acestui proiect.
În anul 1987, a fost iniţiat, ca urmare a deciziei premierului Margaret Thatcher, un proiect de reconversie și reabilitare a fostei zone a docurilor londoneze, proiect denumit "Canary Wharf” și care a fost încredințat firmei Olympia and York pentru care lucra George Iacobescu. El s-a mutat la Londra, devenind vicepreședinte executiv responsabil cu realizarea bugetelor, cu proiectarea și construirea a jumătate din viitorul centru financiar Canary Wharf.
Când firma Olympia and York a dat faliment, George Iacobescu a fost reţinut în continuare de cei care au achiziţionat Canary Wharf.
În anul 1994, a fost promovat ca membru în Consiliul de Administrație al Canary Wharf Holdings Limited ca director executiv, devenind vicepreședinte executiv în anul 1996 și președinte executiv în martie 1997 al unei companii ce are active de peste 5 miliarde de lire sterline.
Canary Wharf este considerat ca fiind cel de-al doilea centru financiar din capitala Marii Britanii, după centrul financiar istoric "City" care s-a dezvoltat de-a lungul a 500 de ani. Ca volum al tranzacțiilor financiare, Canary Wharf a ajuns să dețină o treime din cel derulat în City, depășind însă volumul de tranzacții derulate în Frankfurt.
Canary Wharf este format din 34 de clădiri (24 de imobile de birouri, cinci mall-uri, un magazin universal, două centre de conferințe, teatre, cinematografe, cluburi de întreținere și sport). Complexul imobiliar are în componența sa primele trei dintre cele mai înalte blocuri zgârie-nori din Anglia, cum ar fi One Canada Square (244 de metri înălțime). În acest cartier își au sediul cele mai mari bănci din lume (Citigroup, Credit Suisse, Bank of America, Hong-Kong Shanghai Bank, Morgan Stanley, Barclays), precum și unele instituții media precum Reuters sau Daily Mirror. În clădirile complexului lucrează zilnic 100.000 oameni.
În iunie 2003 a fost decorat cu titlul de Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic, iar în anul 2007 a fost numit custode al British Museum.
La 31 decembrie 2011 a primit titlu de cavaler (Knight Bachelor) din partea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii pentru “servicii aduse carităţii, comunităţii şi industriei serviciilor financiare”.
P.S. Unde sunt intelectualii din Piaţa Universităţii? Le este frică să vină, pentru că riscă să fie recunoscuţi de mulţime - acea mulţime despre care s-a spus mereu că este proastă - şi luaţi la bătaie pentru că s-au mânjit cu banii furaţi de politicieni, de 20 de ani, din buzunarele actualilor protestatari, pentru că au fost părtaşi la distrugerea României. De asemenea, se tem că Băsescu va rezista şi se va răzbuna crunt pe cei care îl înfruntă acum.
P.P.S. Mitingul opoziţiei vrea să înghită mişcarea de la Universitate pentru a o tempera. Va reuşi oare?
P.S. Unde sunt intelectualii din Piaţa Universităţii? Le este frică să vină, pentru că riscă să fie recunoscuţi de mulţime - acea mulţime despre care s-a spus mereu că este proastă - şi luaţi la bătaie pentru că s-au mânjit cu banii furaţi de politicieni, de 20 de ani, din buzunarele actualilor protestatari, pentru că au fost părtaşi la distrugerea României. De asemenea, se tem că Băsescu va rezista şi se va răzbuna crunt pe cei care îl înfruntă acum.
P.P.S. Mitingul opoziţiei vrea să înghită mişcarea de la Universitate pentru a o tempera. Va reuşi oare?
duminică, 15 ianuarie 2012
Mihai Eminescu
Rugăciune
Mihai Eminescu în 1869 |
Noi ce din mila Sfântului
Facem umbră pământului,
Rugămu-ne'ndurărilor,
Luceafărului mărilor.
Ascultă-a nostre plângeri,
Regină peste îngeri;
Facem umbră pământului,
Rugămu-ne'ndurărilor,
Luceafărului mărilor.
Ascultă-a nostre plângeri,
Regină peste îngeri;
Din neguri te arată,
Lumină dulce, clară,
O, Maică Preacurată
Şi pururea Fecioară,
Marie!
Lumină dulce, clară,
O, Maică Preacurată
Şi pururea Fecioară,
Marie!
Crăiasă alegându-te,
Îngenunchem rugându-te
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie.
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire.
Îngenunchem rugându-te
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie.
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire.
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară,
O, Maică Preacurată
Şi pururea fecioară,
Marie!
Asupră-ne coboară,
O, Maică Preacurată
Şi pururea fecioară,
Marie!
sâmbătă, 14 ianuarie 2012
Cum ne-am distrat la sfârşit de săptămână:
Recital Doru Stănculescu, la Secţia 22
Doru Stanculescu |
Cântăreţul de muzică folk Doru Stănculescu a fost ridicat de jandarmi, ieri seară, din faţa Palatului Cotroceni. Aceştia l-au dus la secţia 22 de poliţie pentru tulburarea ordinii publice.
Alarmă de gradul zero, aseară la Cotroceni. Câteva zeci de SPP-işti şi jandarmi au protejat palatul de furia unei miting spontan. Un grup de aproxiamtiv 1.000 de protestatari s-au postat pe şosea în faţa intrării principală în palat şi au cerut, printre altele, să vorbească cu Băsescu. Dacă iniţial oamenii, care şi-au dat întâlnire în centrul Bucureştiului prin facebook, voiau să îl sprijine pe Raed Arafat în confruntarea sa cu noua lege a sănătăţii, în faţa Cotroceniului oamenii au uitat de doctor şi au început să strige împotriva taxei auto, împotriva sărăciei, să ceară demisia preşedintelui Băsescu – pe scurt, fiecare cu ce-l durea! Manifestaţia a decurs paşnic, faptul că jandarmii filmau mulţimea cu insistenţă nu i-a enervat pe participanţi. Doar că, ulterior, au început represaliile din partea autorităţilor...
"Aseară am ajuns la spartul târgului cu un banner pe care scria: <Băsescule, marş>. Am fost ridicat de jandarmi, mi s-a sucit mâna la spate, am fost băgat în dubă, mi s-au sfâşiat şi pantalonii, care s-au agăţat de un cui", a spus Stănculescu.
"Mi s-a făcut şi un proces verbal pe care nu l-am semnat şi nici nu-l voi semna. Mi-au zis că mi-l vor lipi de uşă şi voi lua o amendă între 300 şi 1.000 de lei. M-au dus la secţia 22. Mi-au făcut proces verbal pentru tulburarea ordinii publice şi ofensă adusă autorităţii", a povestit Doru Stănculescu la Antena 3.
Cântăreţul spune că a refuzat şi să semneze procesul verbal şi să se lase amprentat. De asemenea, acesta nu recunoaşte că ar fi adus o ofensă autorităţii.
"Eu m-am adresat unei persoane pe nume, Băsescule! Şi i-o zic şi acum! Au vrut să mă amprenteze şi să mă fotografieze, am refuzat. Mi-au zis că n-am avut autorizaţie, iar eu le-am zis că nici pe 21 decembrie 1989 n-am avut. Nu m-au mai întrebat multe, i-am întrebat eu pe ei. Le-am şi cântat, deşi nu ştiau cine sunt", a povestit artistul.
Doru Stănculescu a fost arestat şi în timpul Revoluţiei din 1989, când, în noaptea de 21 spre 22 a fost închis la Jilava.
Artistul spune că, ieri, alături de el au mai fost duşi la secţie alţi doi tineri, care îl ajutaseră să desfăşoare bannerul pe care îl adusese.
"Mai erau încă doi băieţi, săltaţi odată cu mine. I-au fotografiat, i-au amprentat, băieţii erau mai timizi. Nici nu ştiu cum îi cheamă", a mai spus Doru Stănculescu, la Antena 3.
vineri, 13 ianuarie 2012
Plăcile tectonice din estul Europei au început să se frământe
Cerc de cutremure în jurul României
De la Bobotează până azi , în regiunea balcanică, inclusiv în România, au fost înregistrate 22 de cutremure. La noi, ultimul s-a produs în Câmpia Română şi a avut 3,8 grade pe scara Richter.
În ţara noastră au fost resimţite în special mişcările telurice din zona Banatului. Pe 7 ianuarie, localnicii din Topolovăţul Mare, judeţul Timiş, au ieşit din case speriaţi de un seism de 3,6 grade pe scara Richter, care s-a produs la o adâncime mică, doar 10 kilometri, dar care s-a simţit foarte tare, iar Vrancea s-a zguduit din nou marţi seară. Astăzi s-aprodus un alt seism de suprafaţă, la numai 10 kilometri adâncime, în Câmpia Română.
“În general, zona balcanică e activă din punct de vedere seismic. Sigur că numărul cutremurelor a fost cam mare în ultimele zile, în raport cu media”, a spus Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului de la Măgurele.
Ce e cu aceste cutremure de suprafaţă dese?
Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. Dacă aici cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele se produc la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activeaza o dată la 50 sau la 100 de ani.
Zonarea seismică a României |
Harta seismicităţii din România pune în evidenta 22 de focare seismice, altele decât cel din Vrancea. Astfel, falia Vidraru - Snagov - Shabla (Bulgaria) s-a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare seismice pe lângă cel din Vrancea.
"România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, se poate spune că s-a reactivat şi falia Vidraru- Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n.n.), care se prelungeşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase”, este de părere Victor Mocanu, profesor la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti, de pildă, în ianuarie 2010. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari.
Palatele tiganesti cad primele
Cutremurul din 4 martie 1977 a fost unul dintre cele mai puternice seisme produse în România. Având 7,2 grade pe scara Richter, acesta a făcut, în 55 de secunde, 1.578 de victime în toată ţara, dintre care 1.424 numai în Bucureşti, şi a distrus în jur de 35.000 de locuinţe.
Ce se poate întâmpla la următorul seism major? Primele clădiri care se vor dărâma nu sunt cele cu bulină roşie, cum s-ar crede, ci palatele ţigăneşti cu turnuleţe. Cele câteva mii de astfel de construcţii din România se vor transforma în moloz în caz de seism major.
Nu se ştie cu exactitate de unde s-au inspirat ţiganii când şi-au ridicat primele palate, dupa 1990. Există deja în România studii de specialitate asupra lor, făcute de profesori în arhitectură.
Mulţi au crezut că aceste clădiri, cu unul sau mai multe etaje locuibile şi turnuleţe strălucitoare puse una peste alta doar cu scop decorativ, au costat o avere fiecare. Adică ţiganii, neavând în ce să mai bage banii făcuţi în Occident, ori în România, s-au apucat de construit mamuţi din ciment, urâţi, dar mari şi solizi. Un palat ţigânesc pare a fi realizat cu sute de mii de euro. Dar lucrurile nu stau tocmai aşa.
Ce se poate întâmpla la următorul seism major? Primele clădiri care se vor dărâma nu sunt cele cu bulină roşie, cum s-ar crede, ci palatele ţigăneşti cu turnuleţe. Cele câteva mii de astfel de construcţii din România se vor transforma în moloz în caz de seism major.
Nu se ştie cu exactitate de unde s-au inspirat ţiganii când şi-au ridicat primele palate, dupa 1990. Există deja în România studii de specialitate asupra lor, făcute de profesori în arhitectură.
Mulţi au crezut că aceste clădiri, cu unul sau mai multe etaje locuibile şi turnuleţe strălucitoare puse una peste alta doar cu scop decorativ, au costat o avere fiecare. Adică ţiganii, neavând în ce să mai bage banii făcuţi în Occident, ori în România, s-au apucat de construit mamuţi din ciment, urâţi, dar mari şi solizi. Un palat ţigânesc pare a fi realizat cu sute de mii de euro. Dar lucrurile nu stau tocmai aşa.
În primul rând costurile au fost mult mai mici, ţiganul având intenţia doar să impresioneze şi mai puţin să cheltuiască banii. Aşa că beneficiarii cu sânge nomad au cerut constructorilor să le respecte indicaţiile: materiale ieftine şi cât mai puţine, fundaţii mici, dar briz-brizuri cât mai multe şi cât mai la vedere. Totul a mers exclusiv pe imaginaţia tiganului.
În cele mai multe cazuri, pentru obţinerea autorizaţiilor s-au prezentat proiecte corect făcute, dar după scoaterea documentelor ţiganul făcea tot ce ştia. Adică modifica proiectul după bunul plac. La darea peste cap a regulilor în construcţie au contribuit şi meşterii zidari, care le-au cântat beneficiarilor în strună, fără să-i avertizeze asupra pericolului. S-a mers pe zicala "clientul nostru, stăpânul nostru" la modul explicit... Luând exemplul primului palat de tip pagodă din ţiganie, întreaga elită a comunităţii a ridicat "gemeni" ai acestuia, pentru a se evidenţia ca aparţinând clasei avute. Aşa au apărut aglomerarile de imobile cu turnuleţe în cartierele aşa-zis "bogate" din ţiganie, construcţii care nu se potrivesc cu nimic din mediu înconjurător şi sunt atât de urâte încât doar că nu ţipă. Pentru rommi aspectul estetic nici nu mai are vreo importanţă. Important este să mimeze opulenţa, iar mima să fie acceptată de comunitate.
În 1998, inginerul constructor Ilie Voinescu, specialist în cadrul unei firme particulare, a fost solicitat să verifice structura de rezistenţă a unui palat ţigănesc din sudul Capitalei României, deoarece începuse să se crape, deşi avea doar un an vechime. Specialistul şi-a adus aparatura şi a verificat construcţia. Concluzia a fost că palatul cu trei niveluri este pe cale să se prăbuşească deoarece structura de rezistenţă e discontinuă, pereţii sunt foarte subţiri, fierul beton folosit în plăci e mult mai rar decât normativul iar fundaţia nu are decât 70 de centimetri.
Curios, inginerul Voinescu a mai propus câtorva ţigani cu palate să le verifice soliditatea caselor. A urmărit în special zona Bucureşti, Alexandria şi Giurgiu. Acest perimetru este cel mai zdruncinat în timpul cutremurelor cu epicentrul în Vrancea, deoarece terenul moale permite undei seismice să se propage uşor. Mai mult, mişcarea tectonica pornită din Vrancea se izbeşte de Munţii Balcani şi se întoarce în sudul României.
Conform datelor lui Ilie Voinescu, palatele ţiganilor cu zeci de turnuleţe din perimetrul studiat sunt ca nişte castele din carţi de joc.
În 1998, inginerul constructor Ilie Voinescu, specialist în cadrul unei firme particulare, a fost solicitat să verifice structura de rezistenţă a unui palat ţigănesc din sudul Capitalei României, deoarece începuse să se crape, deşi avea doar un an vechime. Specialistul şi-a adus aparatura şi a verificat construcţia. Concluzia a fost că palatul cu trei niveluri este pe cale să se prăbuşească deoarece structura de rezistenţă e discontinuă, pereţii sunt foarte subţiri, fierul beton folosit în plăci e mult mai rar decât normativul iar fundaţia nu are decât 70 de centimetri.
Curios, inginerul Voinescu a mai propus câtorva ţigani cu palate să le verifice soliditatea caselor. A urmărit în special zona Bucureşti, Alexandria şi Giurgiu. Acest perimetru este cel mai zdruncinat în timpul cutremurelor cu epicentrul în Vrancea, deoarece terenul moale permite undei seismice să se propage uşor. Mai mult, mişcarea tectonica pornită din Vrancea se izbeşte de Munţii Balcani şi se întoarce în sudul României.
Conform datelor lui Ilie Voinescu, palatele ţiganilor cu zeci de turnuleţe din perimetrul studiat sunt ca nişte castele din carţi de joc.
Faptul că aceste construcţii sunt şubrede este ştiut şi la Institutul de Arhitectură Ion Mincu. "În cele mai multe cazuri, nimic nu este nici pe departe atât de solid pe cât pare la aceste construcţii. Materialele folosite sunt foarte ieftine şi puse în operă modest. Totul e făcut rapid şi în spiritul de improvizaţie. Când vezi palatele acelea vag plutitoare, susţinute de colonete ireal de subţiri, îţi dai seama că e un mod de a mima importanţa edificiului", a spus arhitectul Cătălin Berescu. Deocamdată nu se ştie ce se va întâmpla cu aceste edificii, care sunt un fel de cosciuge în care ţiganii s-au bagat singuri. Cu banii pentru consolidare s-ar putea face o clădire nouă, deci investiţia nu se justifică. Pentru dărâmarea lor este iarăşi nevoie de mulţi bani, având in vedere faptul că sunt multe şi mari...
joi, 12 ianuarie 2012
Scoţia organizează referendumul pentru independenţa faţă de Regatul Unit, aşa cum preconiza ”condeiul”
Începe dezmembrarea statelor Europei
Aşa arată harta dezmembrării Europei, gândită înainte de 1989 |
Guvernul britanic susţine că fară aprobarea sa referendumul este unul neconstituţional. Premierul David Cameron a avertizat că incertitudinea privind viitorul Scoţiei afectează economia întregului Regat, iar membrii partidelor Conservator, Laburist şi Liberal -Democrat au cerut ca referendumul să se ţină cât mai repede posibil pentru aceleaşi motive.
Guvernul scoţian şi cel al Marii Britanii trebuie să cadă de acord asupra datei referendumului, asupra întrebării pe care acesta o va conţine şi asupra entităţii care ar urma să vegheze asupra procesului de votare. Totodată, guvernele trebuie să decida dacă rezultatul referendumului va avea caracter de aplicare obligatoriu sau va fi unul cu statut de recomandare.
marți, 3 ianuarie 2012
Plata
alunecarea devine dulce;
ieftine
mesaje, rotunjite. bani;
albire a pietrelor din preajmă -
prietenie înfricoşată!
ieftine
mesaje, rotunjite. bani;
albire a pietrelor din preajmă -
prietenie înfricoşată!
Ce se întâmplă cu fauna?
Păsările şi peştii au început să moară din nou în mod inexplicabil
Aşa arată plaja cu heringi |
Valuri de peşti morţi au fost descoperite pe o plajă din Norvegia în primele zile ale acestui an, scrie Daily Mail. Potrivit estimărilor este vorba de 20 de tone de hering.
Una dintre teoriile pe care o au experţii este că bancul de peşte a fost prins în flux după ce a fost urmărit de alţi peşti prădători şi rămânând pe ţărm odată cu retragerea apelor. Alte ipoteze ar fie că heringii au fost aruncaţi pe ţărm după o furtună sau că peştii au fost afectaţi de apa dulce a unui râu care se varsă în golf.
Una dintre teoriile pe care o au experţii este că bancul de peşte a fost prins în flux după ce a fost urmărit de alţi peşti prădători şi rămânând pe ţărm odată cu retragerea apelor. Alte ipoteze ar fie că heringii au fost aruncaţi pe ţărm după o furtună sau că peştii au fost afectaţi de apa dulce a unui râu care se varsă în golf.
Potrivit lui Jens Christian Holst, de la Institutul de Cercetări Marine, mai mulţi factori au putut cauza fenomenul peştilor morţi de pe ţărm. Specialistul va derula o serie de teste pentru a verifica dacă bancul era cumva afectat de vreo boală.
Acest incident nu este singura ciudăţenie. Duminică, într-un mic orăşel din America, mii de păsări au căzut moarte la pământ fără a se găsi o explicaţie pentru acest fenomen. În plus, în urmă cu o lună, 25 de cai au fost descoperiţi fără suflare într-o vale din New England, SUA. Fenomene bizare similare au avut loc şi la începutul anului trecut – vezi: http://proiectpresa.blogspot.com/2011/06/investigatie.html.
Petrecerea
ce se poate
minţi? peste tot
numai adevăr!
vorbele nu –
pietrele nu,
nici măcar duhul iernii, prins
de anul nou
la
pulpa mulţimii înnebunite;
Abonați-vă la:
Postări (Atom)