miercuri, 29 octombrie 2014

După ce au anexat Crimeea, ruşii au anunţat că vor să colonizeze satelitului natural al Pământului



Energia viitorului se numeşte

Helium-3 şi se află pe Lună


Motivul pentru care marile puteri se întrec în colonizarea lunii nu este doar dragostea pentru aventura cosmică, ci lucruri palpabile, legate de polticile economice ale viitorului. Concret: cine va stăpânii Luna, va stăpânii energia viitoare a Terrei, după ce petrolul se va termina.



După ce China a trimis, anul trecut, un robot numit ”Iepurele de Jad” care să cerceteze suprafaţa Lunii, Rusia a anunţat şi ea, în luna mai, după ce a anexat Crimeea, că are planuri de colonizare a satelitului natural al Pământului.
Conform Agenţiei Spaţiale Ruse, proiectul Moscovei urmăreşte "crearea unei baze pentru extragerea resurselor naturale ale Lunii". Aceeaşi motivaţie a căutării resurselor au dat şi chinezii pentru ţopăielile selenare ale ”Iepurelui de jad”. Dar ce fel de resurse există pe Lună?

”Solul lunar este bogat în Helium-3. Din acesta se poate extrage un izotop care ar putea fi folosit în reactoarele pe baza de fuziune nucleară pentru a produce o energie mult mai curată decât cea produsă de reactoarele nucleare din prezent. Rezervele de Helium-3 de pe Lună sunt de ordinul a milioanelor de tone. Se estimează că în jur de 20 de tone ar fi suficiente pentru a acoperi nevoile energetice ale Uniunii Europene pe un an”, spune Agenţia Spaţială Română. 

Menţionăm că România este parte parte a unui proiecte ambiţios derulat în Franţa, privind construirea primului reactor de fuziune nucleară, care, spre deosebire de cele actuale, de fisiune, nu lucrează cu materiale radioactive periculoase, adică produce energie curată.

De asemenea, România participă la cucerirea Cosmosului în calitate de Stat Membru al Agenției Spațiale Europene (ESA) prin Programul de Explorare Robotică a Planetei Marte, care își propune să aducă primele mostre de sol de pe planeta Marte în laboratoare de pe Pământ.

Autorii proiectului rusesc de colonizare a Lunii cred că e nevoie, din partea lor, de o "explorare dinamică", adică rapidă, a Lunii, pentru că: "principalele state implicate în proiecte spaţiale vor începe explorarea şi anexarea unor teritorii lunare potrivite pentru oportunităţi viitoare de uz practic în următorii 20-30 de ani". Adică marile puteri îşi vor însuşi teritorii selenare în ciuda faptului că tratatul internațional cu privire la Lună, “Moon Treaty” interzice orice drept de proprietate pe Lună. Din păcate, el nu a fost semnat decât de 11 state până în prezent.

Se vorbeşte destul de puţin despre faptul că pe Lună s-a descoperit… apă, în cantităţi mari, sub formă de ghaţă. ”Tehnologia utilizării hidrogenului și oxigenului drept combustibili pentru rachete, din apa sub formă de gheață descoperită pe Lună, este deja foarte matură”, spune comunicatul agenţiei Spaţiale Române. Adică, transformarea apei în sursă de energie pentru motoare cu ardere internă este deja o tehnologie stăpânită de omenire, dar puţin mediatizată…

sâmbătă, 11 octombrie 2014

Sorin Golea




                Intuiţia iertării




                  +

aşa, da! să fii beat: în existenţa
fără alcool - el era prea ieftin
sau prea scump

la cofetăria din sf. maria;
noi ştim, noi am văzut!

între felinarele oraşului şi luminile
casei poporului nu e nicio diferenţă, chiar
în parcul izvor

cum stai cu faţa la ieşirea din
staţia de metrou!

aşa mi-am adus aminte de tine!


                  +

(inima-mi zice
că ar trebui, printre construcţiile neterminate,

să fiu şi să nu fiu, să

acţionez fără să acţionez,
se te gândesc fără să gândesc!
în faţa teatrului bulandra:

e posibil aşa ceva?)

marți, 7 octombrie 2014

Capitalismul viitorului



Scopul universului este o maşină de creat zei



Lumea în care trăim este aşa: regiunile bogate au atins nivelul respectiv de dezvoltare pe seama celor mai sărace (A.G. Frank), iar subdezvoltarea nu este o formă simplă de întârziere istorică, ci un subprodus necesar al dezvoltării societăţilior capitaliste, bazate pe exploatarea societăţilor periferice.


Dar orice acţiune naşte o reacţiune, iar răul făcut se va răzbuna la un moment dat: sistemul capitalist îşi va reduce eficienţa şi îşi va birocratiza structurile productive. Unitatea economică birocratizată total va elimina întreprinderea mică, va expropria proprietarii, va elimina întreprinzătorul şi burghezia însăşi (Joseph Alois Schumpeter).
Asta pentru că sistemul capitalist este supus conflictului intern dintre ocupaţiile financiare, conservatoare, dedicate profitului - şi cele industriale, dedicate producţiei, având o notă inovatoare (Thorstein Veblen). Divergenţa poate fi rezolvată, fără distrugerea capitalismului însuşi, doar dacă economia mondială ar cunoaşte o creştere perpetuă; dar o dezvoltare economică nelimitată nu este de conceput (F. Hirsch).
Mai mult: deşi funcţionarea corectă a unei democraţii depinde nu de absenţa elitelor, ci de modul în care se face selecţia acestora în cadrul maselor, în societatea capitalistă e imposibilă stoparea evoluţiei formaţiunilor oligarhice în interiorul elitelor (Robert Michels).
Ce ar trebui să se întâmple? Evoluţia spirituală a speciei umane s-a manifestat peste tot ca o unică simfonie (Joseph Campbell), iar înţelepţii au spus mereu că agricultura este baza bogăţiei unei naţiuni. De asemenea, Aristotel atrăgea atenţia că la baza unei democarţii solide trebuie să stea o puternică clasă medie de agricultori, care să asigure condiţile sociale în care cetăţeanul poate deveni un om fericit prin exersarea permanentă a virtuţiilor. Contextul general: scopul universului este o maşină de creat zei (Henri Louis Bergson).

luni, 6 octombrie 2014

Sorin Golea





Nostalgia





pin!
jos.
aureolă verde, apoi metalul. nu


interesează
pe nimeni,
desigur,


dar trebuie să vă spun:


ce ţară frumoasă! lucrurile
se simt bine aici - se
pot


odihni/

duminică, 5 octombrie 2014

Avem o Constituţie, cum o modificăm?





Art. 23 (2): Limitarea drepturilor, respectiv arestarea preventivă, trebuie permisă doar cînd apare un pericol social, de aceea cred că în Constituţie trebuie introdusă sintagma: "în caz de pericol social".
Art. 23 (3): "Arestarea preventivă nu poate depăşi durata existenţei unui pericol social" - la fel art. 23(4) şi art. 23(5)
Art. 30 (1): ”Libertatea de exprimare (...) în spirit de toleranţă şi respect reciproc, sunt inviolabile”.
Art. 30(2): ”Cenzura de orice fel este interzisă, în cadrul respectării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor”.
Art. 41(3): Durata zilei de lucru este de 8 ore - nu trebuie să existe ambiguitatea ”în medie”.
Art. 52(1) (3): Statul nu poate răspunde patrimonial, adică de la buget, pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare pricinuite de unii cetăţeni numiţi magistraţi. Mai mult, responsabilizarea directă a magistraţilor faţă de cei pe care îi judecă va duce la creşterea calităţii actului judiciar, cu beneficii extraordinare pe termen mediu şi lung. Rostul statului, până la urmă, este unul singur: asigurarea Justiţiei, care este Binele suprem în Politică. Pitagora: ”Legiuitorule, lasă poporul să-şi judece magistraţii”.
Art. 58(1): Avocatul Poporului trebuie ales, iar nu numit, – pentru a se putea argumenta sintagma ”Poporului”.
Art. 59(1): Avocatul Poporului nu poate apăra drepturile şi libertăţile în ”limite”... cred că acest cuvânt trebuie eliminat de aici.
Art. 73 (3(i)): ”Acordarea amnestiei sau a graţierii”... Cred că România trebuie să renunţe la amnestie şi graţiere. Ceea ce a hotărât o instanţa nu poate fi desfăcut decât de o altă instanţă. Anularea unei hotărâri judecătoreşti de puterea legiuitoare sau executivă nu mai respectă separaţia puterilor în stat, adică anulează statul de drept. (Ca să nu mai spun că părinţii vor da foc acelui stat care eliberează criminalii copiilor lor!) 
Art. 109: Cred că - pe lângă Preşedinte, Senat, Cameră – şi Procurorul General ar trebui să aibă dreptul să ceară urmărirea penală împotriva membrilor guvernului. 
Art. 141: Cred că acel Consiliu Economic şi Social ar trebui să fie format din somităţi ale Academiei Române.