Ţăranii primesc fonduri europene doar dacă rezolvă formule de genul:

România a atras, între 2007 - 2013, doar un sfert din banii puşi la dispoziţie de către Uniunea Europeană. Toată lumea se întreabă de ce ţara noastră nu a accesat fondurile pe care UE ni le-a pus la dispoziţie, moca. Iată explicaţia, pe domeniul agriculturii în acest caz, dar cu posibilitate de extrapolare pe toate domeniile: pentru a primi banii europeni, autorităţile din ţara noastră îi pun pe agricultori să facă dovada că sunt foarte buni matematicieni....

Ţăranii români, respectiv fermele de ”semi-subzistenţă”, aşa cum scrie pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii, bebeficiază acum de ajutoare financiare de un miliard de euro din partea Uniunii Europene. Pentru exemplificare, am luat ”Măsura 121”, de pe site-ul ministerului, care are drept obiectiv ”Modernizarea exploataţiilor agricole”. Adică, vrei un tractor pe bani UE? Faci un dosar pentru Măsura 121.

Acest lucru presupune completarea a peste 160 de pagini, care trebuie să conţină, printre altele, mai multe formule de calcul privind studiile de fezabilitate.

Am mers cu aceste formule în comuna Nuci, din nordul judeţului Ilfov, pentru a vedea dacă ţăranii români, care ar avea nevoie de bani, în general, şi de bani nerambursabili în special, ştiu să rezolve aceste ecuaţii de genul: sumă de la ”i” egal cu unu - la cinci, înmulţit cu ”FN” indice ”i”, supra 1 plus ”r”, totul le puterea ”i”... etc.

Niculae Iancu, 83 de ani, legumicultor, a oprit căruţa şi s-a uitat lung la formule. Apoi a început să ne explice cât de greu a muncit toată viaţa la CAP pentru o pensie mizeră de 300 de lei. Noi insistăm pe formule. Bătrânul ia un creion, se uită iar la hârtii şi spune: ”Lasă că le fac acasă”. Ne-a fost clar că era depăşit de situaţie, dar ţăranul român nu va recunoaşte niciodată că ceva îl poate pune în încurcătură, într-o lumină negativă, va prefera mereu să răspundă în doi peri, ca în banc: ”Câte capre ai, bace?”  ”Una”. ”Dar oi?” ”...Mai puţine...”

”Eu voiam un tractor,

dar m-am lăsat păgubaş”

În fine, mergem mai departe. Sub un corcoduş, Iova Cicu, 72 de ani, ne spune că are pământ şi că i-ar prinde bine nişte bani, apoi ia hârtiile, se uită la ele, apoi ne priveşte şi spune deschis: ”Eu nu ştiu carte”. Între timp se apropie un vecin, Petre Dinu, 60 de ani, alt proprietar de terenuri agricole, care se uită îngrozit la hârtii: ”Nu am mai văzut aşa ceva”.

În satul următor, Ioana Diniţă, 64 de ani, proprietar a 4,5 hectare de teren arabil, păzeşte bobocii în faţa porţii. Nici nu vrea să vadă hârtiile noastre, cum aude de autorităţi, ia foc. Scandalul iscă curiozitate sorei sale, Dorina Diniţă, 62 de ani, care se apropie, ia formulele şi ne explică: ”Chiar nu înţelegeţi că îşi bat joc de noi? Credeţi că vor lăsa vreodată ţăranul să se îmbogăţească, să se deştepte? Uite, întrebaţi băiatul acesta...” Se apropie un tânăr, Gheorghiţă Şerban, 24 de ani: „Eu am vrut să accesez fonduri. Lucrez 8 hectare, am vaci cu lapte, am făct liceul agricol, ştiu cum se lucrează pământul. Dar mi-au cerut atăt de multe în dosar, că până nu m-au făct să mă las păgubaş... Şi nu voiam decât un tractor...”

Din 27,52 miliarede euro alocate de UE,

România a luat doar 7,8 miliarde

Un mare avantaj al aderării la Uniunea Europeana (UE) ar trebui să îl constituie pentru România faptul că UE distribuie fondurile comune pe principiul solidarităţii către ţările şi regiunile cele mai slab dezvoltate şi sărace. Adică, toate statele membre participă la bugetul comun, dar cele sărace primesc înapoi mai mult, tocmai pentru a ajunge din urmă ţările bogate şi a omegeniza economic Uniunea.

România este ţara cea mai săracă din UE, şi ar putea fi principalul beneficiar al fondurilor structurale din UE, dar...

Din cele 27,52 de miliarde euro, fonduri nerambursabile alocate pentru Romania pentru perioada 2007 – 2013, noi am reuşit să tragem 7,8 miliarde de euro, o sumă putin mai mică decât cea cu care am contribuit la bugetul UE, adica 7,9 miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, cu toată sărăcia, noi suntem creditori ai UE!

Formulele complicate din dosare sunt cerute de

autorităţile din România, nu de Uniunea Europeană

Răspunsul Ministerului Agriculturii: ”La o primă vedere poate părea o cerinţă destul de dificilă, dar viabilitatea economico-financiară trebuie dovedită. Valorile acestor indicatori sunt cele minimale prin care APDRP (Agenţia pentrui Dezvoltare Rurală –n.r.) se poate asigura că afacerea va fi rentabilă”.

Surse din cadrul ministerului ne-au dezvăluit că peste 60% din conţinutul dosarelor pentru fondurile europene, inclusiv sofisticatele formule prezentate mai sus, au fost impuse de către autiorităţile din România, nu de către Uniunea Europeană. Acesta este motivul pentru care în acest moment se lucrează la simplificarea documentaţiei.

În 2050 vom asista la ”moartea petrolului”. Ce este de făcut?

România va fi injectată cu bioxid de carbon

Termocenrala Turceni

Tehnologia, reglementată la noi prin OUG 64/2011, se referă la stocare în subteran a bioxidului de carbon emis de industria poluantă. Adică fabricile nu vor mai afuma atmosfera ci vor injecta sub presiune bioxidul de carbon produs de ele la 800 de metri sub pământ. Metoda va fi folosită şi pentru revigorarea zăcămintelor de petrol epuizate – lucru care va dubla rezervele de ţiţei existente.

 

Stocarea geologică a bioxidului de de carbon (CO2) este o metodă de a reduce poluarea industrială actuală. Este un proiect european amplu, care va fi experimentat în 12 ţări ale bătrânului continent, printre care şi România.

Proiectul românesc se numeşte ”Getica CCS” şi se va desfăşura la termocentrala Turceni. Aici cărbunele care arde încălzeşte apa în cazane speciale, iar aburul sub presiune pune în mişcare turbinele care produc curent electric. În fine, din arederea cărbunelei mai sus amintit rezultă mult bioxid de carbon, care este eliberat în atmosferă prin coşurile termocentralei. Dar bioxidul de carbon este cel mai puternic factor de poluare din lume şi este principala cauza a efectului de seră care a determinat fenomenul numit „încălzirea globală”.

Prin noua tehnologie experimentată la Turceni, gazele produse de termocentrală nu vor mai fi lăsate în atmosferă, ci vor fi captate şi injectate sub presiune într-o structură geologică specială, care va reţine bioxidul de carbon poluator pentru totdeauna.

Rezerva de ţiţei poate ajunge

la un miliard de barili

Responsabilă pentru acest experiment este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Dacă tehnologia se va dovedi viabilă, bioxidul de carbon va fi injectat şi în zăcămintele de petrol şi gaz epuizate pentru a le ”stoarce” de tot ce a a mai rămas în ele. Şi a rămas destul...

”Tehnologia actuală nu poate extrage decât 15% dintr-un zăcământ de petrol, d epildă. Restul rămâne în pământ. Prin injectarea în acel zăcământ a unui amestec de bioxid de carbon şi apă sub presiune, se se mai pot recupera 10% din ce a rămas acolo, iar petrolul eliminat este înlocuit de bioxidul de carbon care se stochează în subteran. Se rezolvă astfel o problemă de poluare şi una legată de rezervele de ţiţei. Raportat la cât petrol mai avem, rezervele exploatabile de ţiţei vor fi aproape dublate. La fel se poate face şi la zăcămintele de gaze naturale”, ne-a spus geofizician dr. Mircea Proca Amuliu, unul din membrii echipei de specialişti care se ocupă de proiectul ”Getica CCS”. Rezervele explotabile actuale ale României sunt acum de aproxiamtiv 600 de milioane de barili de petrol (un metru cub = 6,28 barili). Prin injectarea cu bioxid de carbon, rezerva exploatabilă ar putea ajunge la un miliard de barili.

Mircea Proca

”Se va realiza o reţea de conducte continentală

pentru dirijarea CO2 spre zonele de stocare”

”Nu peste tot în Europa există structuri geologice care se pretează la injectarea cu bioxid de carbon. Acestea se găsesc în România, Polonia, Germania, Danemarca, Anglia, Franţa şi Spania. Planul european urmăreşte realizarea unei reţele continentale de conducte care să preia bioxidul de carbon din toate unităţile poluatoare şi să îl conducă în zonele unde existră posibilitatea stocării geologice sub presiune”, a spus geofizicianul Mircea Proca Amuliu.