duminică, 7 aprilie 2013

În 2050 vom asista la ”moartea petrolului”. Ce este de făcut?




România va fi injectată cu bioxid de carbon

Termocenrala Turceni

Tehnologia, reglementată la noi prin OUG 64/2011, se referă la stocare în subteran a bioxidului de carbon emis de industria poluantă. Adică fabricile nu vor mai afuma atmosfera ci vor injecta sub presiune bioxidul de carbon produs de ele la 800 de metri sub pământ. Metoda va fi folosită şi pentru revigorarea zăcămintelor de petrol epuizate – lucru care va dubla rezervele de ţiţei existente.

 

Stocarea geologică a bioxidului de de carbon (CO2) este o metodă de a reduce poluarea industrială actuală. Este un proiect european amplu, care va fi experimentat în 12 ţări ale bătrânului continent, printre care şi România.
Proiectul românesc se numeşte ”Getica CCS” şi se va desfăşura la termocentrala Turceni. Aici cărbunele care arde încălzeşte apa în cazane speciale, iar aburul sub presiune pune în mişcare turbinele care produc curent electric. În fine, din arederea cărbunelei mai sus amintit rezultă mult bioxid de carbon, care este eliberat în atmosferă prin coşurile termocentralei. Dar bioxidul de carbon este cel mai puternic factor de poluare din lume şi este principala cauza a efectului de seră care a determinat fenomenul numit „încălzirea globală”.
Prin noua tehnologie experimentată la Turceni, gazele produse de termocentrală nu vor mai fi lăsate în atmosferă, ci vor fi captate şi injectate sub presiune într-o structură geologică specială, care va reţine bioxidul de carbon poluator pentru totdeauna.


Rezerva de ţiţei poate ajunge
la un miliard de barili


Responsabilă pentru acest experiment este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Dacă tehnologia se va dovedi viabilă, bioxidul de carbon va fi injectat şi în zăcămintele de petrol şi gaz epuizate pentru a le ”stoarce” de tot ce a a mai rămas în ele. Şi a rămas destul...
”Tehnologia actuală nu poate extrage decât 15% dintr-un zăcământ de petrol, d epildă. Restul rămâne în pământ. Prin injectarea în acel zăcământ a unui amestec de bioxid de carbon şi apă sub presiune, se se mai pot recupera 10% din ce a rămas acolo, iar petrolul eliminat este înlocuit de bioxidul de carbon care se stochează în subteran. Se rezolvă astfel o problemă de poluare şi una legată de rezervele de ţiţei. Raportat la cât petrol mai avem, rezervele exploatabile de ţiţei vor fi aproape dublate. La fel se poate face şi la zăcămintele de gaze naturale”, ne-a spus geofizician dr. Mircea Proca Amuliu, unul din membrii echipei de specialişti care se ocupă de proiectul ”Getica CCS”. Rezervele explotabile actuale ale României sunt acum de aproxiamtiv 600 de milioane de barili de petrol (un metru cub = 6,28 barili). Prin injectarea cu bioxid de carbon, rezerva exploatabilă ar putea ajunge la un miliard de barili.

Mircea Proca

”Se va realiza o reţea de conducte continentală
pentru dirijarea CO2 spre zonele de stocare”

”Nu peste tot în Europa există structuri geologice care se pretează la injectarea cu bioxid de carbon. Acestea se găsesc în România, Polonia, Germania, Danemarca, Anglia, Franţa şi Spania. Planul european urmăreşte realizarea unei reţele continentale de conducte care să preia bioxidul de carbon din toate unităţile poluatoare şi să îl conducă în zonele unde existră posibilitatea stocării geologice sub presiune”, a spus geofizicianul Mircea Proca Amuliu.



duminică, 17 martie 2013

sorin golea



            +


atâta iubire mută încât plesniseră cârceii
viţei

de vie. ploua.

sorin golea




      Hieroglifa


cel mai uşor este când mori,
7,62 - cartuş rece de aer,
te-ndrăgosteşti pentru ultima oară -
ce păcat că
mai mult nu se poate:
lucrurile

ţi se agaţă de piele,
scapi cuvântul
din mână; -
ultima pasăre care zboară
la capătul privirii

lasă cerul
sărat

pe urmele aripilor
se adună lumina în stele
şi se face noaptea.

duminică, 10 februarie 2013

Senatul a doptat un proiect de lege privind rezilierea unei privatizări petrolului românesc. Fostul senator Oguţa Vasilescu:




 ”Contractul Petrom este ilegal 
şi poate fi anulat oricând”
 În anul 2007, un grup de parlamentari au depus la Senat un proiect de lege prin care se propunea rezilierea contractului Petrom. Proiectul a fost aprobat de Senat şi se află acum în Camera Deputaţilor. ”Acest contract este ilegal, nu există nici un dubiu în acest sens”, spus senatorul Olguţa Vasilescu, unul din iniţiatorii proiectului.



 În documentaţia care a însoţit proiectul de lege se subliniază un lucru mai puţin ştiut: ”din cauza faptului că procesul de privatizare al SNP Petrom SA nu a fost unul competitiv, pentru că ceilalţi competitori ai OMV Aktiengesellschaft Austria nu au cunoscut facilităţile pe care urma să le primească această firmă în calitate de cumpărător, iar acestea nu au fost prezenate nici în modelul de conract de vânzare – cumpărare din documentaţia de prezentare a SNP Petrom SA, se poate vorbi de înşelare prin omisiune a celorlalţi competitori şi de favorizare a firmei austriece”. 
Consiliul legislativ al Senatului a mers chiar mai departe subliniind că „înşelare prin omisiune” într-un contract economic „este de domeniul nulităţii şi nu al rezilierii”.  Altfel spus, conform Codului Civil, secţiunea a IV-a, acest contract este nul.
În fine, în decembrie 2007 Senatul a adoptat proiectul de lege şi l-a trimis Camerei Deputaţilor.
Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget şi Comisia juridică din Camera Deputaţilor au respins însă proiectul pe motivul că o asemeena lege ar angaja statul la o cheltuială pentru care nu a prezentat sursa de finanţare.
Alfel spus, dacă se anulează contractul,  statul român trebuie să înapoieze societăţii OMV  banii pe care i-a dat în 2004 pentru cumpărarea Petrom SA, adică 669 de milioane de euro, iar statul român să-şi ia înapoi rezervele de petrol şi tot ce deţinea Petrom SA în momentul privatizării. În concluzie, pentru a se anula contractul, statul trebuie să facă mai întâi dovada că are 669 de milioane de euro puşi deoparte pentru acest scop.
”Contractul Petrom este ilegal şi poate fi anulat oricând. Nu mai spun că este şi imoral. În acest moment Camera Deputaţilor doar a blocat demersul Senatului, pentru momentul când va exista voinţa politică de pune în legalitate situaţia rezervelor de petrol ale României”, a mai spus Olguţa Vasilescu.

Mafia drogurilor îşi schimbă caretierul general din şapte în şapte ani


Regele stupefiantelor din România
are capitala în strada Lizeanu


Este un lucru ştiut că în rtaficul de droguri din ţara noastră ora exactă se dă la Bucureşti. De aici se face şi se desface tot ce înseamnă consum de stupefiante în România. Noutatea este că în acest moment Capitala are un nou rege al drogurilor, iar cartierul general s-a mutat din Ferentari în Lizeanu.


Legătura actualului ”rege al drogurilor”cu lumea pestriţă a Capitalie a început încă din anii ’80, când a devenit ucenic al unui om temut de lumea interlopă a momentului. ”Maestrul” s-a îngrijit de ucenic cu toată seriozitatea, mai ales după revoluţie. În 1995 i-a făcut rost chiar de o locuinţă, pe strada Duzilor. Conform surselor noastre, casa aparţinea ICRAL-ului şi fusese repartizată unui cunoscut om de fotbal, pe care ”maestrul„ l-a convins să o cedeze omului său. Noul chiriaş a cumpărat apoi locuinţa şi, cu timpul, a transformat-o într-un veritabil palat.
În fine, ucenicul a dat din coate şi s-a ridicat, devenind, după anul 2000, membru important al clanului Cămătarilor. Aşa a luat sub control zona Lizeanu. Asta după ce a reuşit să-l detroneze pe fostul ”maestru”. Menţionăm că între 2002 şi 2004, calnul Cămătarilor a devenit ”cel mai şmecher” din România, având legături cu lumea politică.

I-a ”turnat” pe Cămătari
la procuratură

Adevărata lovitură de teatru s-a petrecut în 2004, când omul, reţinut pentru implicare în reţeaua infracţională a clanului Cămătarilor, a fost pus în libertate după o lună, procurorii renunţând să mai ceară prelungirea mandatului de reţinere pe motiv că... este bolnav.
Surse noastre ne-au dezvăluit că ”bolnavul” a fost lăsat în pace după ce a semnat o declaraţie pe baza căreia s-a construit dosarul care i-a înfundat pe Nuţu şi Sile Cămătaru, în 2007, când aceştia au primit 13, respectiv 15 ani de închisoare.
După această dată personajul despre care vorbim a început să câştige brusc foarte mulţi bani. Cum? Făcând lunar curse România – Germania, împreună cu soţia, în care cărau cantităţi mari de droguri, între 10 – 80 de kilograme. Fiecare transport se face cu autoturisme de lux, alta maşină la fiecare cursă. Cu toate că a transportat droguri de zeci de milioane de euro, numele său, cunoscut de toată lumea interlopă, nu apare, oficial, nici măcar la capitolul ”bănuiţi” de trafic  de stupefiante. Pe această bază s-a dezvoltat un comerţ ”înfloritor” cu droguri în zona Lizeanu, în special în apropierea cimitirului Reînvierea.


Are relaţii strânse cu
toţi intorlopii români


Concomitent cu îmbogăţirea, a avut grijă să fie văzut în compania unor foarte importanţi oameni politici, pentru a intimida şi a ţine sub control toate calnurile de traficanţi din Bucureşti. De asemenea, a legat relaţii strânse cu cercurile interlope din toată ţara, în special cu gruparea Cordunanilor din Iaşi. De aici nu a mai fost decât un pas pentru a începe să facă legea în acest domeniu la nivel naţional.
În acest moment este milionar în euro şi, prin mituire, a început să controleze autorităţile locale şi de stat. Nu se mai mânjeşte cu ameninţări, bătăi etc. - dacă cineva nu îi ascultă ordinele, se trezeşte cu fel de fel de controale ale oficialităţilor pe cap. Iar controalele, bine plătite, te toacă mărunt, în timp...



Dealerii sunt organizaţi într-o reţea piramidală

România a început să se transforme, din ţară de tranzit, în ţară consumatoare de droguri după anul 1998. Atunci au apărut primele reţele de dealeri autohtone. Piaţa de desfacere era, aproape în exclusivitate, Bucureştiul.
În 2001, cotidianul Libertatea a prezentat prima hartă a mafiei drogurilor din Capitală. Reţelele sunt structurate piramidal pe patru paliere, ”greii” care aduc marfa din străinătate, în special Turcia, apoi cei care o împărt pe teritorii, aproxiamtiv pe sectoare, urmează ”angrosiştii” de cartier şi, ultimii, vânzătorii stradali, care de cele mai multe ori sunt şi consumatori.
Vârful piramidei era dominat în 2001 de câţiva ”baroni ai drogurilor”: Chioru, Banezu, Giuliano, Jackson, Samir, Taifun, Herschovici, Alin, Malu şi Robert.
Dacă în 2001 cartierul general al mafiei drogurilor din Bucureşti, care vindea 4 kilograme de stupefiante pe zi, era zona Râmnicu Sărat, de unde marfa era împărţită în tot oraşul, în 2003 el s-a mutat, brusc, în câteva luni, ca la comandă, în Rahova – Ferentari.
Începând cu anul 2007, centrul de greutate al traficului cu stupefiante s-a mutat, încet şi sigur, în zona Maica Domnului – Lizeanu – Obor. În acest moment se poate spune că aici este „noua capitală” a stupefiantelor nu numai din Bucureşti, ci şi din România.
Între timp foştii „baronii” au dispărut din vârful piramidei. Cei mai mulţi au fost arestaţi, iar celor rămaşi în libertate li s-a restrâns zona de influenţă, au devenit locotenenţi de nivel 2 sau 3.



Clanurile mafiote care controlează piaţa stupefiantelor

Principalele reţele de distribuire a drogurilor, dovedite în timp dar niciodată anihilate total:
-         Bucureşti, sector 1: clanul Sadovenilor
-         Bucureşti, sector 2: clanul Duduienilor
-         Bucureşti, sector 3: clanurile Chira
-         Bucureşti sector 4: clanul Sportivilor
-         Bucureşti, sector 5: clanul Şteoacă
-         Bucureşti, sector 6: clanul Luptătorilor
-         Nordul României: clanul Cordunenilor, care controlează lumea interlopă din Iaşi până în Cluj şi Baia Mare
-         Constanţa: gruparea Nuredin
-         Craiova: clanul Caiac
-         Olt şi Argeş: gruparea Curt
Menţionăm că, în afară de marfa adusă de principalii dealeri autohtoni, prin cărăuşie solitară, în special don Occident, piaţa drogurilor din România este alimentată, din gros, şi prin portul Constanţa. 

sâmbătă, 9 februarie 2013

Europa cu două viteze...



Eolienele germane şi olandeze 
au scumpit energia electrică românească 

Scumpirea energiei electrice a fost motivată prin introducerea în sistem a energiei verzi eoliene. La nivel european s-a impus obligativitatea de a avea un anumit procent de energie electrică ecologică în reţea. De ce?

Ilie Şerbănescu: "Pe această bază la noi s-au dezvoltat pădurile de mori eoliene. Se spune că România a investit cel mai mult în energia verde din toată Europa. Mecanismul este următorul: investitorul cumpără mori, le instalează şi le conectează la reţea. În contul lor, primeşte certificate verzide la Guvern. Duce aceste certificate la distribuitorul de energie, care este obligat prin lege să i le cumpere, iar banii sunt recuperaţi de la populaţie. Toată lumea va fi pe profit, mai puţin clienţii finali, care sunt captivi ai unui sistem depăşit. Menţionez că singurii producători de eoliene din Europa sunt Germania şi Olanda. Vă las să ghiciţi cine a impus obligativitatea europeană a introducerii în reţea a energiei verzi".

vineri, 11 ianuarie 2013

Mihai Eminescu




Glossa


Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi
şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşază-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpănă-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-ntelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.
Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amagit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă facând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânsii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cararea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în lături,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimica,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău si ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

(1883, decembrie)